Alexandru Boldur
| Alexandru Boldur | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | februarie 1886  Chișinău, Imperiul Rus |
| Decedat | (96 de ani)[1] București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | istoric jurist arheolog |
| Limbi vorbite | română romani[2] |
Modifică date / text  | |
Alexandru Boldur (n. 23 sau 25 februarie 1886, Chișinău – d. 18 octombrie 1982, București), a fost un istoric, arheolog și licențiat în drept român.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Părinții săi au fost Vasile și Elena Boldur. Vasile Boldur a fost funcționar la poștă, apoi la Direcția Gubernială a Basarabiei.[3]
A absolvit Seminarul Teologic din Chișinău (bacalaureat, 1906); Universitatea din Sankt Petersburg (licențiat al Facultății de Drept, 1910); licențiat al Institutului de Arheologie din Sankt Petersburg, cu brio; în 1911 — asistent universitar la Facultatea de Drept a aceleiași universități, în 1916 — magistrat în drept public; în 1917 — conferențiar privat de istorie a dreptului; în 1921 — profesor, șef de Catedră la Institutul Juridic Superior din Sevastopol (Crimeea), apoi la Facultatea Muncitorească din Moscova.
Între anii 1922-1924 a fost consilier juridic în Comisariatul Poporului pentru comerț exterior, la Moscova.[4]
S-a reîntors în Basarabia în 1927, a devenit conferențiar de Istoria Românilor la Facultatea Teologică din Chișinău a Universității din Iași, în 1932 ca profesor agregat, în 1937 ca titular la aceeași catedră, iar în 1938 s-a transferat la Iași. În perioada 1943–1948 a devenit director al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași.
A scris peste 100 de lucrări, inclusiv monografii, studii, tratate istorice, din care multe pagini sunt dedicate Chișinăului.
Este considerat drept unul dintre cei mai importanți istorici basarabeni și cunoscător al șase limbi străine. A avut o fiică, Nina Boldur.
Operă
[modificare | modificare sursă]- La Bessarabie et les relations russo-roumaines, Paris, J. Gamber, 1927, 410 p.;
- Istoria relațiunilor ruso-române politice, 1928;
- Unirea - analiza psihologică a evenimentelor 1918 — 1928, (inclusă în Istoria Basarabiei, vol. 2) Editura TIMPUL, Chișinău, 2016
- Imperialismul rusesc în Balcani;
- Statutul internațional al Basarabiei, 1938;
- Muzica în Basarabia, 1940
- Românii și strămoșii lor în Istoria Transnistriei, 1943;
- Istoria Basarabiei — București, Editura Victor Frunză, 1992;
- Ștefan cel Mare, voievod al Moldovei, Editura TIMPUL, Chișinău, 2015; Madrid, 1970
- Expediția de la Prut din 1711 (inclusă în Istoria Basarabiei, vol. 1), Editura Timpul, Chișinău, 2015;
- Basarabia Românească (inclusă în Istoria Basarabiei, vol. 2) , Editura Timpul, Chișinău, 2016.
- Viața mea. Lumini și umbre. București, Editura Albatros, 2006.
- Plevna, Istanbul, 1979
Distincții
[modificare | modificare sursă]- Ordinul Meritul Cultural, în gradul de Cavaler cl. II, pentru litere (1 februarie 1943)[5]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Bibliothèque nationale de France. „Alexandru Boldur” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912.
- ↑ „Alexandru Boldur”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ↑ Polina Lungu, Profesorul Alexandru Boldur: repere biografice. Analele Științifice ale Universității de Stat „B. P. Hasdeu”, vol. X, 2014 din Cahul
- ↑ Sergiu Cornea, Polina Lungu, Constituirea carierei didactice a profesorului Alexandru V. Boldur. Culegere de documente, Cahul, 2022
- ↑ Decretul regal nr. 247 din 1 februarie 1943 privind conferiri de decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, anul CXI, nr. 34, Partea I, miercuri, 10 februarie 1943, pp. 1163–1164.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- ro Alexandru Boldur - simbol al identității naționale, Editura Muzeului de Istorie Galați, Galați, 2020, ISBN: 978-606-8769-30-1
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Colecții digitalizate disponibile gratuit în Biblioteca Digitală a BCU Iași
- Alexandru Boldur - 130 ani de la naștere. A trăit și a creat istoria timpului său
- Iurie Colesnic despre „Ștefan cel Mare, Voievod al Moldovei” de Alexandru Boldur - „O monografie excepțională”
- Octavian Țâcu: Ștefan cel Mare: o altă istorie
- Portrete notorii: BOLDUR Alexandru MJ. A scris peste 100 de lucrări, inclusiv monografii, studii, tratate istorice. Are multe pagini dedicate Chișinăului.
