Edmond James de Rothschild

Edmond James de Rothschild
Fotografie din 1928
Date personale
Născut	19 august 1845 Boulogne-Billancourt, Franța
Decedat	2 noiembrie 1934 (89 de ani) Boulogne-Billancourt, Franța
Înmormântat	Cimitirul Père-Lachaise (1954) רמת הנדיב[*][[רמת הנדיב (nature park and garden in Israel)|​]] (1954) tombeau de Rothschild[*][[tombeau de Rothschild (sepulchral chapel located in Paris, in France)|​]]
Părinți	James de Rothschild[*]​ Betty de Rothschild, Baronne James de Rothschild[*][[Betty de Rothschild, Baronne James de Rothschild ((1805-1886))|​]]
Frați și surori	Charlotte de Rothschild[*][[Charlotte de Rothschild (pictoriță franceză)|​]] Gustave de Rothschild[*][[Gustave de Rothschild (French-Jewish banker (1829-1911))|​]] Alphonse de Rothschild[*][[Alphonse de Rothschild (French banker and art collector (1827-1905))|​]] Salomon James de Rothschild[*][[Salomon James de Rothschild (French banker (1835-1864))|​]]
Căsătorit cu	Adelheid von Rothschild[*][[Adelheid von Rothschild (member of the Rothschild family (1853–1935))|​]] (1877–1934)
Copii	Maurice de Rothschild[*]​ James Armand de Rothschild[*]​ Miriam Caroline Alexandrine de Rothschild[*][[Miriam Caroline Alexandrine de Rothschild ((died 1965))|​]]
Cetățenie	Franța
Religie	iudaism
Ocupație	colecționar de artă[*]​ filantrop[*]​ bancher protector al artelor[*]​
Locul desfășurării activității	Paris (1870–1934)
Limbi vorbite	franceză
Activitate
Premii	Legiunea de Onoare, cl. VI[*]​ (1908)

Baronul Edmond James de Rothschild, pe numele sau complet Abraham Benjamin Edmond James de Rothschild (n.19 august 1845 - 2 noiembrie 1934) a fost un bancher,, filantrop, colecționar de artă, mecenat și activist sionist evreu din ramura franceză a familiei Rothschild. Din cauza sprijinului imens pe care l-a dat pionierilor repatrierii evreilor în Palestina (Țara Israelului) în perioada așa numitei Prime Aliyá a fost poreclit Avi Haishuv (Tatăl așezărilor) și Hanadiv hayadúa (Binecunoscutul Filantrop). În istoria Palestinei când se vorbește de Baronul Rothschild, este vorba de el. A contribuit în mod deosebit la întemeierea și consolidarea așezărilor evreiești Rosh Pina, Zihron Yaakov, Rishon Letzion, Petah Tikva, Mazkeret Batya, Kfar Tavor, Ghivat Ada, Binyamina și la încercarea de inființare de așezări evreiești în regiunea biblică Huran (Hawran) din sud-vestul Siriei.

Biografie

Copilărie și tinerețe

Edmond James de Rothschild s-a născut în 1845 la Boulogne-Billancourt, în departamentul Hauts-de-Seine, lângă Paris, Franța, ca al treilea fiu și cel mai mic copil al lui James Mayer Rothschild și Betty Salomon de Rothschild. Tatăl său, a fost fondatorul ramurii franceze a familiei bancare Rothschild. În 1854, tatăl său a finanțat înființarea Școlii de Fete Eveline de Rothschild din Ierusalim - prima școală din Palestina care a predat în limba ebraică. Spre deosebire de cei doi frați mai mari ai săi, Edmond James de Rothschild nu a fost implicat direct în afacerile bancare ale familiei sale și era cunoscut ca un iubitor de artă și cultură. Și-a primit educația la școala familiei, unde a studiat ebraica, religia și istoria poporului evreu, de la profesorul său Albert Cohen. Mai târziu, când Albert Cohen a fost trimis să gestioneze organizațiile caritabile ale tatălui său, Edmond și-a continuat studiile la o școală specială privată pentru copiii nobililor. În 1870 a servit în Garda națională mobilă în Războiul Franco-German.

Artă, știință și mediul academic

Edmond de Rothschild a moștenit Castelul Rothschild din Boulogne-Billancourt și, în 1877, a achiziționat Castelul din Armainvilliers din Gretz-Armainvilliers, în departamentul Seine-et-Marne.

El s-a implicat puțin în activitatea bancară, dedicându-se în schimb unor interese artistice și filantropice; el a contribuit la fondarea unor instituții de cercetare științifică precum Institutul Henri Poincaré, Institutul de biologie fizic-chimică (precursor al Centre National de la Recherche Scientifique), Casa Velázquez din Madrid și Institutul Francez din Londra. În 1907, în calitate de membru fondator, a oferit fonduri și sprijin pentru înființarea Societății „Prietenii Muzeului Național de Istorie Naturală” din Franța. A fost ales membru al Academiei de Arte Frumoase (*Académie des Beaux-Arts*) din Franța și, prin intermediul acesteia, a finanțat săpăturile arheologice conduse de Charles Simon Clermont-Ganneau în Egipt, de Eustache de Lorey în Siria otomană și de Raymond Weill în Palestina.

Edmond de Rothschild a adunat o colecție importantă de desene și gravuri — cuprinzând peste 40.000 de gravuri, aproape 3.000 de desene și 500 de cărți ilustrate — pe care a lăsat-o moștenire Muzeului Luvru. Această donație a inclus peste o sută de gravuri și desene realizate de Rembrandt. O parte din colecția sa de artă a fost moștenită de fiul său, James Armand de Rothschild, și face parte în prezent din colecția organizației National Trust, fiind găzduită la Waddesdon Manor. Totuși, în 1882, baronul și-a redus achizițiile de artă și a început să cumpere terenuri în Palestina otomană.

Rothschild a finanțat și săpături arheologice, întreprinse de Judith Marquet-Krause la Et-Tell (Ai) în Palestina

Călătorii în jurul lumii

În 1898, el a comandat arhitectului naval George Lennox Watson, de la compania Fairfield Shipbuilding and Engineering Company, construirea unui iaht cu aburi de lux de mari dimensiuni, SY „Atmah” (de 1665 tone), cu care el și, apoi, fiii săi au călătorit în jurul lumii până în 1939.

Sionism

Odată cu începutul pogromurilor din Rusia din 1881 , cunoscute in istoria evreilor ca „Furtuni în Neghev” conducători ai evreimii franceze au înființat un comitet pentru a ajuta pe evreii ruși și au publicat o proclamație împotriva politicii antisemite a regimului țarist. Printre semnatari s-a numărat și Rothschild, În acele imprejurări a ajuns la concluzia că problema prigoanelor antisemite in estul Europei ar trebui rezolvată prin emigrare în Palestina. Cele două persoane care au influențat opinia lui Rothschild cu privire la situația evreilor au fost rabinul șef al Parisului (mai târziu al Franței), Zadok Kahn, care, spre deosebire de alți rabini ai vremii, simpatiza cu mișcarea presionistă Hibat Tzion sau Hovevey Tzion („Iubitorii Sionului”) din Imperiul Rus și din România, și activistul public și membru al conducerii Alianței Israelite Universale, Karl Netter, care a înființat Școala Agricolă Mikveh Israel lângă Jaffa în Palestina în 1870.

Deși a rămas în afara mișcării sioniste și a „respins sionismul instituțional și ideologic”, baronul Rothschild a devenit un susținător fervent al repatrierii evreiești în Palestina, finanțând așezarea de la Rishon LeZion. Urmărind obiectivul adoptatîn 1917 și de guvernul Regatului Unit, de a transforma Palestina într-un cămin național evreiesc, el a promovat acolo industrializarea și dezvoltarea economică. În 1924, a înființat Palestine Jewish Colonization Association (PICA), organizație care a achiziționat peste 125.000 de acri de pământ și a inițiat diverse afaceri.

Edmond de Rothschild a jucat, de asemenea, un rol esențial în dezvoltarea industriei vinicole a Palestinei. Sub supravegherea administratorilor săi din Palestina otomană, au fost înființate așezări agricole și podgorii, fiind deschise două mari crame de vinuri la Rishon LeZion și Zikhron Ya'akov. Rothschild a finanțat întemeierea unei fabrici de sticlă menită să furnizeze sticle pentru fabricile sale de vinuri. El l-a întâlnit pe Meir Dizengoff la Paris și l-a ales pe acesta să lanseze și să gestioneze noua fabrică, numită „Mizaga”. Dizengoff a deschis fabrica la Tantura în 1892 și a condus-o timp de aproximativ doi ani. „Mizaga” a fost prima fabrică deținută de evrei din Palestina otomană. De asemenea, Rothschild a sprijinit cercetările inginerilor în domeniul electricității și a finanțat construirea unei centrale electrice.

Potrivit istoricului Albert Montefiore Hyamson, „Rothschild a înțeles că interesul primordial al evreilor din Palestina era câștigarea încrederii și prieteniei vecinilor lor arabi. Interesele cultivatorilor arabi de pe pământurile achiziționate de el nu au fost niciodată ignorate; dimpotrivă, prin lucrările de dezvoltare, el a transformat aceste terenuri astfel încât să poată susține o populație de zece ori mai numeroasă decât cea anterioară.” Deși Edmond de Rothschild nu a susținut întotdeauna ideea unei guvernări incluzive — în 1931, i-a sugerat lui Jehuda Magnes că „trebuie să-i ținem sub control (pe arabi) cu mână forte” — el a recunoscut importanța guvernării comune și a coexistenței pașnice într-o scrisoare adresată Ligii Națiunilor în 1934, afirmând că „lupta pentru a pune capăt condiției de «Evreu rătăcitor» nu ar putea avea drept rezultat crearea unui «Arab rătăcitor».”

Viața privată

La vârsta de 32 de ani, s-a căsătorit cu Adelheid (numită mai târziu Ada), fiica vărului său Wilhelm Carl Rothschild, poreclit Baronul „Cel Drept” din Frankfurt, sau pe numele său ebraic Shimon Zeev ben Kalman Carl Rothschild din Napoli. Ada era strâns legată de tradiția evreiască, prin educația sa pioasă în casa tatălui ei din Frankfurt. Cuplul a avut trei copii: James (Jacob) Armand, Maurice Edmund Carl și Myriam Carolina Alexandrina.