Egnach

— municipalitate din Elveția —

Drapel

Stemă

Egnach (Elveția)

Poziția geografică în Elveția

Coordonate: 47°31′36″N 9°21′54″E / 47.526787°N 9.36488°E

Suprafață^[1]

- Total

18,43 km²

Altitudine

442 m.d.m.

Populație (2018)

- Total

4.711 locuitori

Cod poștal

9322

Prefix telefonic

071

Prezență online

site oficial

GeoNames

OpenStreetMap relation ID

Poziția localității Egnach

Egnach este o comună în districtul Arbon, în cantonul Thurgau din Elveția.

Geografie

În anul 2009, Egnach avea o suprafață de 18,42 km². Din această suprafață, 14,71 km² sau 79,9% erau utilizați în scopuri agricole, în timp ce 1.18 km² sau 6,4% erau împăduriți. Din restul teritoriului, 2,32 km² sau 12,6% erau reprezentați de zone populate (clădiri sau drumuri), 0,05 km² sau 0,3% erau cursuri de apă sau lacuri, iar 0,2 km² sau 1,1% erau terenuri neproductive^[2].

Din suprafața construită, clădirile industriale reprezentau 7,3% din suprafața totală, în timp ce locuințele și clădirile reprezentau 0,9%, iar infrastructura de transport constituia 0,1%. Parcurile, centurile verzi și terenurile de sport însumau 3,8%. Din terenurile împădurite, 3,5% din suprafața totală era reprezentată de păduri dese, iar 2,9% era acoperită de livezi sau grupuri mici de copaci. Din terenurile agricole, 52,4% erau utilizate pentru cultivarea cerealelor, în timp ce 27,4% erau folosite pentru livezi sau culturi de viță-de-vie. Toată apa din comună era apă curgătoare^[2].

Comuna este situată în districtul Arbon și este o localitate extinsă de-a lungul Lacului Constanța. Aceasta constă din satele Egnach, Neukirch și Steinebrunn și din 61 de cătune sau ferme.

Comune limitrofe

Egnach este înconjurat de Amriswil, Arbon, Eriskirch (Germania), Friedrichshafen (Germania), Häggenschwil (Cantonul St. Gallen), Muolen (Cantonul St. Gallen), Roggwil și Salmsach.

Istorie

Egnach este menționat pentru prima dată în anul 1155 sub numele de Egena^[3]. Până în secolul al IX-lea, se pare că localitatea a aparținut Episcopiei de Konstanz, făcând parte din districtul administrativ Arbon. Abația Sankt Gallen a achiziționat terenuri în Egnach, ceea ce a dus la dispute juridice de competență între stareț și episcop (soluționate în anul 854). În perioada Evului Mediu târziu, localitatea a fost un centru administrativ regional pentru domeniile episcopilor de Konstanz. După cucerirea Thurgau-ului de către Confederația Elvețiană în 1460, noii conducători au înlocuit toți reprezentanții episcopului. În timp ce instanțele judecătorești inferioare au rămas în atribuțiile episcopului până în 1798, acesta a pierdut în 1509 drepturile asupra instanțelor judecătorești superioare în favoarea guvernatorului din Thurgau. În 1544, în Egnach a fost înființată o instanță judecătorească inferioară specială.

Satul făcea parte din parohia Arbon. În 1515 a fost construită Capela Sfântul Iacob în Erdhausen, iar după 1588 în această capelă s-au oficiat servicii religioase reformate. Capela Sfântul Gall din Steinebrunn a rămas catolică. În Neukirch (numit anterior Mosershaus), majoritatea populației a aderat la biserica reformată în 1528, iar în 1727 în sat a fost construită o biserică parohială reformată elvețiană. Locuitorii catolici aparțin de parohia catolică din Steinebrunn din anul 1872^[3].

Egnach a fost împărțit în 13 unități administrative, care au preluat educația și multe alte îndatoriri ale unei comunități. În 1803 a fost înființată comuna și comunitatea cetățenească din Egnach, cu centrul în Neukirch. În 1857, unitățile administrative Feilen și Frasnacht s-au separat de Egnach. Apoi, în 1858, Lengwil și Ballen au trecut de la comuna Roggwil la Egnach. În 1870, comuna geografică și comuna politică au fuzionat pentru a forma comuna unificată Egnach.

Încă din secolul al XVIII-lea, regiunea adăpostea numeroase livezi, ceea ce a făcut ca zona din jurul Egnach să fie cunoscută sub numele de Mostindien sau Țara Cidrului. Până în 1850, culturile tradiționale au fost înlocuite de creșterea vitelor și producția de lactate. La începutul secolului al XIX-lea, în Egnach au înflorit diverse ramuri ale producției textile. Deschiderea liniei de cale ferată SBB Romanshorn–Rorschach în 1869 și a liniei Bodensee-Toggenburg în 1910, ambele traversând Egnach, au adus creștere economică. În 1900, în sat a fost înființată o cooperativă de export de cidru și fructe.

Până în anul 2000, agricultura asigura aproximativ o cincime din locurile de muncă, în timp ce sectorul manufacturier oferea circa o treime din locurile de muncă în Egnach. În ciuda existenței unor zone industriale și rezidențiale, satul își păstrează caracterul rural^[3].

Demografie

În decembrie 2020, Egnach avea o populație de 4 789 de locuitori^[4]. În anul 2008, 11,2% din populație era de cetățenie străină. Pe o perioadă de 10 ani (1997–2007), populația a înregistrat o rată de creștere de 9,3%. Majoritatea populației (în anul 2000) vorbește limba germană (93,0%), a doua cea mai răspândită fiind limba italiană (1,6%), iar a treia, limba albaneză (1,2%).

Evoluția populației este prezentată în tabelul de mai jos^[3]:

An	Populație
1850	3,344
1860	2,622
1900	2,755
1910	3,166
1950	3,301
2000	4,153

Religie

Conform recensământului din anul 2000, 1 283 de locuitori sau 30,9% erau romano-catolici, în timp ce 2 168 sau 52,2% aparțineau Bisericii Reformate Elvețiene. Din restul populației, a existat o persoană care aparținea Bisericii Creștin-Catolice a Elveției, 31 de persoane (sau aproximativ 0,75% din populație) aparțineau Bisericii Ortodoxe, iar 121 de persoane (sau aproximativ 2,91% din populație) aparțineau altei biserici creștine. A existat o persoană de religie mozaică și 146 (sau aproximativ 3,52% din populație) de religie islamică. Un număr de 21 de persoane (sau aproximativ 0,51% din populație) aparțineau altei biserici (neincluse în recensământ), 275 (sau aproximativ 6,62% din populație) nu aparțineau niciunei biserici, fiind agnostici sau atei, iar 106 persoane (sau aproximativ 2,55% din populație) nu au răspuns la întrebare^[5].

Patrimoniu de importanță națională

Casa Bohlenständer și ferma Schär cu hambar sunt înscrise pe lista bunurilor culturale de importanță națională din Elveția. Satul Steinebrunn și peisajul cultural Balgen fac parte din Inventarul locurilor de patrimoniu elvețiene^{[n 1]}^[6].

Note

↑ Inventarul Federal al Siturilor Patrimoniale (ISOS) face parte dintr-un Ordin din 1981 al Consiliului Federal elvețian, care pune în aplicare Legea Federală privind Protecția Naturii și a Patrimoniului Cultural.

Referințe

↑ „Arealstatistik Standard - Gemeinden nach 4 Hauptbereichen”. Federal Statistical Office[*]. Accesat în 13 ianuarie 2019.
1 2 „Gemeindedaten (Date comunale)” (în germană). Bundesamt für Statistik. Arhivat din original în 25 februarie 2010. Accesat în 7 iunie 2026. Mentenanță CS1: URL impropriu (link)
1 2 3 4 Rothenbühler, Verena (17 noiembrie 2011). „Egnach” (în germană, franceză, și italiană). Historisches Lexikon der Schweiz. Accesat în 7 iunie 2026.
↑ „Ständige Wohnbevölkerung nach Institutionellen Gliederungen, Staatsangehörigkeit (Kategorie), Geschlecht und Alter (Populația rezidentă permanentă după structuri instituționale, cetățenie (categorie), sex și vârstă)” (în germană). Bundesamt für Statistik. Accesat în 7 iunie 2026.
↑ „Dienststelle für Statistik Kanton Thurgau (Serviciul de Statistică al Cantonului Thurgau)” (în germană). Dienststelle für Statistik Kanton Thurgau. Arhivat din original la 18 aprilie 2010. Accesat în 7 iunie 2026.
↑ „KGS-Inventar, A-Objekte: Kanton Thurgau (Inventarul KGS, Obiective de tip A: Cantonul Thurgau)” (PDF) (în germană). Bundesamt für Bevölkerungsschutz. Arhivat din original în 18 iulie 2011. Accesat în 7 iunie 2026. Mentenanță CS1: URL impropriu (link)

Vezi și

Listă de localități din cantonul Thurgau

Legături externe

Materiale media legate de Egnach la Wikimedia Commons
Rothenbühler, Verena (17 noiembrie 2011). „Egnach” (în germană, franceză, și italiană). Historisches Lexikon der Schweiz. Accesat în 7 iunie 2026.

[6] Inventarul Federal al Siturilor Patrimoniale (ISOS) face parte dintr-un Ordin din 1981 al Consiliului Federal elvețian, care pune în aplicare Legea Federală privind Protecția Naturii și a Patrimoniului Cultural.

[wdref-aa96007d67e8857b5b96f6027b8ead91-1] „Arealstatistik Standard - Gemeinden nach 4 Hauptbereichen”. Federal Statistical Office[*]. Accesat în 13 ianuarie 2019.

[A3-2] 1 2 „Gemeindedaten (Date comunale)” (în germană). Bundesamt für Statistik. Arhivat din original în 25 februarie 2010. Accesat în 7 iunie 2026. Mentenanță CS1: URL impropriu (link)

[A2-3] 1 2 3 4 Rothenbühler, Verena (17 noiembrie 2011). „Egnach” (în germană, franceză, și italiană). Historisches Lexikon der Schweiz. Accesat în 7 iunie 2026.

[4] „Ständige Wohnbevölkerung nach Institutionellen Gliederungen, Staatsangehörigkeit (Kategorie), Geschlecht und Alter (Populația rezidentă permanentă după structuri instituționale, cetățenie (categorie), sex și vârstă)” (în germană). Bundesamt für Statistik. Accesat în 7 iunie 2026.

[5] „Dienststelle für Statistik Kanton Thurgau (Serviciul de Statistică al Cantonului Thurgau)” (în germană). Dienststelle für Statistik Kanton Thurgau. Arhivat din original la 18 aprilie 2010. Accesat în 7 iunie 2026.

[7] „KGS-Inventar, A-Objekte: Kanton Thurgau (Inventarul KGS, Obiective de tip A: Cantonul Thurgau)” (PDF) (în germană). Bundesamt für Bevölkerungsschutz. Arhivat din original în 18 iulie 2011. Accesat în 7 iunie 2026. Mentenanță CS1: URL impropriu (link)

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[n 1]

[6]