Françoise Sagan
| Françoise Sagan | |
 Françoise Sagan () | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Françoise Marie Anne Quoirez  |
| Născută | [1][2][3][4] Cajarc, Midi-Pirinei, Franța[5][6] |
| Decedată | (69 de ani)[1][3][4][7] Équemauville, Normandia de Jos, Franța[5] |
| Înmormântată | cimetière de Seuzac[*][8] |
| Cauza decesului | cauze naturale (embolie pulmonară) |
| Părinți | Pierre Quoirez[*] |
| Frați și surori | Jacques Quoirez[*] |
| Căsătorită cu | Guy Schoeller[*] (–iunie 1960) Robert Westhoff[*] (–) Peggy Roche[*] (–) Ingrid Mechoulam[*] (–) |
| Copii | Denis Westhoff[*] |
| Cetățenie |  Franța[6] |
| Ocupație | dramaturgă romancieră[*] scenaristă biografă[*] regizoare de film poetă scriitoare |
| Limbi vorbite | limba franceză[3][9] |
| Activitate | |
| Alte nume | Françoise Sagan[10] |
| Alma mater | cours Hattemer[*] lycée Hélène Boucher[*] Facultatea de Litere din Paris[*] |
| Organizație | L'Express |
| Partener(ă) | Peggy Roche[*] |
| Premii | prix Prince-Pierre-de-Monaco[*] ()[11] prix du Brigadier[*] ()[12] prix des Critiques[*] ()[13] Premio Selezione Bancarella[*] () |
| Semnătură | |
 | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
| Literatură franceză |
| Istoria literaturii franceze |
|
Medievală |
| Scriitori francezi |
|
Listă cronologică |
| Portal Franța |
| Portal Literatură |
Françoise Sagan (de fapt Françoise Quoirez, n. 21 iunie 1935, Cajarc, Franța - d. 24 septembrie 2004, Honfleur, Franța), a fost o scriitoare franceză ce a făcut parte din curentul denumit Nouvelle Vague (noul val).
Date biografice
[modificare | modificare sursă]Născută la 21 iunie 1935 la Cajarc (departamentul Lot), în familia unui industriaș prosper, romanciera, pe adevăratul său nume Françoise Quoirez, a publicat primul său roman Bonjour tristesse în anul 1954, la vârsta de 18 ani, sub un pseudonim ales din opera lui Marcel Proust. Cărțile sale, printre care Un certain sourire (1956), Va place Brahms? (1959), La Chamade (1965), Le lit défait (1977), scrise într-un stil alert și cu o tonalitate amară, s-au bucurat de un succes deosebit. Temele sale favorite au fost critica vieții superficiale, atmosfera însorită a locurilor de viligiatură, automobilele rapide, într-un amestec de cinism, senzualitate, indiferență și contemplație. Ultima sa creație, Derrière l'épaule, apărută în anul 1998, conține o privire critică a autoarei asupra carierei sale literare.
Françoise Sagan rămâne în istoria literaturii franceze și în amintirea celor care au cunoscut-o nu numai ca scriitoare, ci și ca personaj de roman, uneori mai important decât eroii cărților pe care le-a scris, o personalitate devenită ea însăși un mit, a cărei notorietate a depășit granițele țării sale. Ea a marcat generația sa nu numai prin romanele scrise, dar și prin viața sa personală, plină de tot felul de excese, care i-au atras neplăceri și i-au ruinat sănătatea. Cea care, începând cu Bonjour tristesse, a încântat și a pus pe gânduri o pleiadă de cititori, s-a stins din viață în ziua de 24 septembrie 2004, în urma unei embolii pulmonare, la vârsta de 69 de ani.
Opera literară
[modificare | modificare sursă]Romane
[modificare | modificare sursă]- Bonjour tristesse, (1954)
- Un certain sourire, (1956)
- Dans un mois, dans un an (1957)
- Va place Brahms? (Aimez-vous Brahms? 1959)
- Les Merveilleux Nuages, (1961)
- La Chamade, (1965)
- Un peu de soleil dans l'eau froide, (1969)
- Un profil perdu, (1974)
- Le chien couchant, (1980)
- Un orage immobile, (1983)
- La Maison de Raquel Vega, (1985)
- Les Faux-Fuyants, (1990)
- Chagrin de passage, (1994)
- Derrière l'épaule, (1998)
- Le garde du coeur, 1968
Piese de teatru
[modificare | modificare sursă]Filmografie
[modificare | modificare sursă]- 1960 Testamentul lui Orfeu (Le Testament d’Orphée ou ne me demandez pas pourquoi), regia Jean Cocteau
- 1977 Les Fougères bleues
- Landru (scenariu)
Referințe și note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Саган Франсуаза (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Françoise Sagan” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- 1 2 „Françoise Sagan” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- 1 2 „Fichier des personnes décédées mirror”. Fichier des personnes décédées mirror[*]. Wikidata Q100324112. Accesat în .
- 1 2 José Espasa Anguera (), Enciclopedia universal ilustrada europeo-americana (în spaniolă), Suplemento 1961-1962, Editorial Espasa[*], pp. 300–301, Wikidata Q610760
- ↑ „Francoise Sagan” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în .
- ↑ „SEUZAC (46) : cimetière” (în franceză). Wikidata Q100968977.
- ↑ „Françoise Sagan”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ https://www.crfashionbook.com/culture/a21778305/cr-muse-francoise-sagan-iconic-french-author/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.fondationprincepierre.mc/fr/litt%C3%A9rature/prix/le-prix-litt%C3%A9raire/1985. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Théâtre : Marina Hands et Francine Bergé lauréates du "Prix du Brigadier 2018"” (în franceză). Franceinfo[*]. . Accesat în .
- ↑ „«Bonjour tristesse», 20 ans après la mort de Françoise Sagan” (în franceză). Institut national de l'audiovisuel[*]. Accesat în . Text " INA" ignorat (ajutor)
