Nestor Heck

Nestor Heck
Date personale
Născut	cca 1840
Decedat	12 septembrie 1913
Înmormântat	Cimitirul „Eternitatea” din Iași
Căsătorit cu	Ecatherina Heck
Ocupație	fotograf
Activitate
Domeniu artistic	fotografie, fotografie de portret, fotografie documentară
Opere importante	portretul lui Mihai Eminescu din 1884–1885; albumul fotografic al Catedralei Mitropolitane din Iași
Premii	mențiune de onoare la Expoziția Universală de la Paris din 1889

Nestor Heck (n. cca 1840 – d. 12 septembrie 1913) a fost un fotograf profesionist activ la Iași în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. Este considerat cel mai important fotograf al capitalei Moldovei din epocă, atelierul său fiind frecventat de oameni politici, militari, mari proprietari, actori, poeți și scriitori.

Heck a realizat atât portrete de atelier, cât și fotografie documentară. Printre imaginile asociate numelui său se află unul dintre cele patru portrete fotografice cunoscute ale lui Mihai Eminescu, fotografii din copilăria lui George Enescu, imagini ale unor personalități ale vieții culturale ieșene, precum și un album de 55 de fotografii consacrat Catedralei Mitropolitane din Iași.

În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea atelierul său a avut și o activitate legată de fotografia medicală, fiind păstrate imagini realizate pentru instituții medicale ieșene.

Biografie

Datele biografice despre Nestor Heck sunt incomplete și au fost redate contradictoriu în literatura consacrată istoriei fotografiei. Unele surse mai vechi au indicat inclusiv date greșite ale morții sale. Anunțul funerar publicat de familie în septembrie 1913 preciza că fotograful avea 73 de ani, ceea ce plasează nașterea sa în jurul anului 1840. Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași îl înregistrează, de asemenea, în catalogul său de autor sub forma „Heck, Nestor (1840–1913)”.

Nestor Heck era fratele fotografului Ioan (Johann) Heck, care a fost documentat ca dagherotipist activ mai întâi la București, între 1850 și 1852, și apoi la Iași. În a doua jumătate a anilor 1850 și la începutul anilor 1860, cei doi au lucrat împreună, utilizând marca „Heck Frères – Salon de Photographie – Jassy”.

Anul 1850 apare în literatura de specialitate și pe emblemele ulterioare ale atelierului drept anul fondării firmei fotografice Heck. Totuși, cronologia începuturilor activității lui Nestor Heck rămâne neclară, situație remarcată și de cercetările moderne, din cauza contradicțiilor dintre anul aproximativ al nașterii, activitatea fraților Heck și informațiile publicitare ulterioare.

Atelierul fotografic

Primele ateliere asociate fraților Heck au funcționat în zona străzii Sfântul Spiridon din Iași. În 1872, Nestor Heck s-a mutat pe Strada Mare, preluând atelierul care aparținuse anterior fotografilor Michael Bisenius și Andreas Schivert.

De-a lungul carierei, numele său apare asociat cu mai multe adrese din centrul Iașului: strada Sfântul Spiridon, Strada Mare, strada Lăpușneanu și strada Golia. Sursele publicitare ale epocii consemnează uneori numere diferite pentru atelierul de pe strada Golia. În 1892, o reclamă din Ecoul Moldovei indica „vechiul atelier de fotografie «Nestor Heck»” la nr. 33, în timp ce Almanachul Tipografic din 1898 îl menționa la nr. 83.

În 1898, Almanachul Tipografic, editat de George Filip, îl înscria pe Nestor Heck primul într-o listă de șase fotografi care își desfășurau activitatea la Iași.

Atelierul era organizat ca o afacere fotografică complexă. Reclamele publicate în presa ieșeană anunțau realizarea de fotografii de tip carte de vizită, camée și cabinet, portrete în mărime naturală, fotografii de grup și miniaturi destinate montării în medalioane, broșe și brățări. Era utilizată și retușarea fotografică, iar atelierul promova portrete cu efecte speciale de iluminare. Reclamele precizau că puteau fi fotografiate grupuri de până la o sută de persoane și că pavilionul destinat ședințelor fotografice era încălzit și deschis zilnic. O galerie cu exemple de portrete era expusă pentru clienții atelierului.

În 1892, Heck își promova și un nou format de fotografie de mari dimensiuni, prezentat publicului ieșean drept o noutate tehnică a atelierului.

Portretistica

Portretul a reprezentat partea centrală a activității lui Heck, atelierul său fiind frecventat de o mare parte a elitei Moldovei: oameni politici, militari, mari proprietari, femei din societatea înaltă, actori, poeți și scriitori.

Fotografiile realizate în atelier erau distribuite în formatele răspândite în epocă, în special carte-de-visite și cabinet. Marca fotografului și adresa atelierului erau tipărite pe cartonul-suport, iar emblemele utilizate ulterior aminteau atât anul 1850, prezentat drept anul fondării atelierului, cât și distincția obținută la Expoziția Universală de la Paris din 1889.

După dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare din Iași în 1883, Heck a realizat fotografii ale monumentului, care au cunoscut un succes deosebit.

Mihai Eminescu

Una dintre cele mai cunoscute imagini realizate de Nestor Heck este portretul lui Mihai Eminescu în costum deschis la culoare. Literatura eminescologică îl datează de obicei în 1884–1885, în timp ce fișa Institutului Național al Patrimoniului pentru un exemplar clasat în patrimoniul cultural național indică anul 1884.

Un volum comemorativ publicat în 1909 consemna că aceasta fusese a treia ședință fotografică cunoscută a poetului și că Eminescu fusese convins de A.C. Cuza și de alți apropiați să meargă la atelierul lui Heck pentru ceea ce poetul credea că urma să fie o fotografie de grup.

Portretul a devenit una dintre imaginile emblematice ale poetului și a fost reprodus ulterior în numeroase ediții și studii consacrate lui Eminescu. Biblioteca Centrală Universitară din Iași păstrează, de asemenea, lucrări grafice și cărți poștale realizate ulterior după fotografia lui Heck.

Societatea Junimea

Activitatea atelierului este legată și de una dintre cele mai cunoscute compoziții fotografice ale societății Junimea. În 1883, fotografii individuale ale membrilor societății, realizate în mai multe ateliere, au fost reunite într-un singur tablou fotografic în atelierul lui Nestor Heck din Iași.

Compoziția reunește portretele a 74 de membri ai societății Junimea.

George Enescu

George Enescu s-a numărat printre personalitățile fotografiate în atelierul Heck încă din copilărie. O fotografie datată 1886, păstrată în patrimoniul Muzeului Județean Botoșani, îl prezintă pe Enescu la vârsta de cinci ani. Lucrarea, realizată pe hârtie fotografică montată pe carton și imprimată sepia, a fost clasată în categoria Fond a patrimoniului cultural național.

O altă fotografie atribuită studioului Nestor Heck, datată 1888, îi reprezintă pe Costache și Maria Enescu împreună cu fiul lor George, în vârstă de șapte ani. Exemplarul aflat în patrimoniul Muzeului Național „George Enescu” păstrează pe verso și însemnele folosite ulterior de atelier, după trecerea acestuia în proprietatea lui Salvador Scutari.

Institutul Cultural Român îl menționează pe Heck printre fotografii importanți ai epocii ale căror imagini documentează biografia lui George Enescu.

Fotografia de arhitectură și albumul Mitropoliei

Activitatea lui Heck nu s-a limitat la portretistică. În 1886 a realizat un album de mari dimensiuni cu 55 de fotografii reprezentând exteriorul, interiorul și detalii ale Catedralei Mitropolitane din Iași, aflată atunci în etapa finală a amplelor lucrări de reconstrucție și decorare.

Albumul documentează aspectul exteriorului, interiorului și al decorației Catedralei Mitropolitane din Iași la sfârșitul secolului al XIX-lea.

La Expoziția Universală de la Paris din 1889, Heck a primit o mențiune de onoare. Sursele diferă în privința exactă a lotului expus: Adrian-Silvan Ionescu leagă distincția de albumul cu 55 de fotografii ale Mitropoliei, în timp ce Richard Constantinescu, citând publicații contemporane expoziției, menționează participarea lui Heck cu 50 de fotografii.

Distincția pariziană a devenit ulterior parte a identității comerciale a atelierului, fiind menționată pe emblemele și cartoanele fotografice ale firmei.

Fotografia medicală

O componentă mai puțin cunoscută a activității lui Nestor Heck este fotografia medicală realizată în instituțiile sanitare ieșene. Istoricul medicinei Richard Constantinescu a documentat un lot de opt fotografii purtând marca fotografului: șapte imagini cu pacienți care prezentau diverse afecțiuni și un portret al chirurgului Ludovic Russ.

Imaginile medicale sunt datate în principal în anii 1892–1897 și sunt legate de Clinica Dermatologică a Spitalului „Sfântul Spiridon” și de Ospiciul Galata din Iași. Fotografiile consemnau, în anumite cazuri, date precum vârsta pacientului, ocupația, localitatea de domiciliu, diagnosticul și data internării.

Printre cazurile documentate se aflau afecțiuni dermatologice precum lepra tuberculoasă, sifilisul ereditar, micoza fungoidă și molluscum fibrosum. Imaginile erau utilizate în context medical și didactic.

Constantinescu a sugerat în acest context includerea lui Heck între pionierii fotografiei medicale românești. El a asociat realizarea fotografiilor cu activitatea medicului George Bogdan, conducător al Clinicii Dermatologice, precizând însă că natura exactă și amploarea colaborării dintre medic și fotograf nu sunt încă documentate complet.

Portretul profesorului Ludovic Russ a fost realizat separat, în atelierul lui Heck de pe Strada Mare.

Ultimii ani și moartea

Activitatea atelierului a continuat și la începutul secolului al XX-lea. Biblioteca Centrală Universitară din Iași păstrează, de exemplu, o fotografie a Mariei Gavrilescu atribuită lui Nestor Heck și datată 1913.

Data morții fotografului a fost transmisă eronat în unele cataloage și lucrări mai vechi, unde apar anii 1912 sau 1916. Cercetarea presei ieșene contemporane, realizată de Richard Constantinescu, a permis stabilirea decesului la 12 septembrie 1913.

Anunțul publicat de familie în ziarul Evenimentul din 14 septembrie 1913 preciza că Nestor Heck murise la vârsta de 73 de ani. Printre semnatari se afla soția sa, Ecatherina Heck.

Ziarul ieșean Fulgerul din 16 septembrie 1913 îl prezenta drept decan al fotografilor din oraș și proprietar al unuia dintre cele mai apreciate ateliere fotografice ieșene.

A fost înmormântat la 14 septembrie 1913 în Cimitirul Eternitatea din Iași. Registrul de înhumări și cercetările efectuate în cimitir au permis identificarea locului de veci în parcela 21 I, locurile 3 și 13. Soția sa, Ecatherina, a fost înmormântată în același loc la 25 ianuarie 1914.

Continuarea atelierului

Numele comercial „Nestor Heck” a supraviețuit fotografului. Atelierul era încă promovat în publicații în anul 1917, iar clienții continuau să se fotografieze sub firma consacrată.

Ulterior, atelierul a fost administrat de Salvador Scutari. Un exemplar din colecția Muzeului Național „George Enescu” păstrează o emblemă utilizată în 1921, în care atelierul era prezentat în continuare sub numele „Nestor Heck”, cu menționarea fondării în 1850 și a diplomei obținute la Expoziția de la Paris din 1889, Salvador Scutari fiind indicat drept proprietar al atelierului de pe strada Lăpușneanu nr. 42.

Persistența numelui lui Heck după moartea sa arată transformarea numelui fotografului într-o marcă de atelier, utilizată de succesorii săi și în primele decenii ale secolului al XX-lea.

Numele comercial „Nestor Heck” a continuat să fie utilizat de atelier și după moartea fotografului.

Moștenire și colecții

Opera fotografică a atelierului Nestor Heck este astăzi dispersată în numeroase colecții publice și private. Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași păstrează mai multe fotografii originale atribuite lui Heck, între care portrete ale preotului Gheorghe Ienăchescu, ale lui Elefterie Ropală și ale altor personalități ieșene.

Fotografii ale atelierului se află, de asemenea, în colecțiile Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, Muzeului Național „George Enescu”, Bibliotecii Naționale a României și Muzeului Național al Literaturii Române Iași.

În 2023, Muzeul Național al Literaturii Române Iași l-a inclus pe Nestor Heck într-o expoziție consacrată istoriei fotografiei, alături de fotografi precum Carol Popp de Szathmári, Franz Duschek, Franz Mandy și alți reprezentanți importanți ai fotografiei din secolul al XIX-lea.

Importanța operei sale este legată atât de calitatea portretisticii de atelier, cât și de valoarea documentară a imaginilor. Prin clienții săi, fotografiile de arhitectură, portretele oamenilor de cultură și imaginile medicale, activitatea lui Heck documentează mai multe aspecte ale societății ieșene din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea.

Galerie

• 
  Mihai Eminescu
• 
  Veronica Micle
• 
  Vasile Alecsandri
• 
  Gavriil Musicescu
• 
  Nicolae Casso
• 
  Ludovic Russ
• 
  Portret de ofițer
• 
  Membrii societății Junimea.

Bibliografie

• Adrian-Silvan Ionescu (2008). „Photographers in Romania 1840–1940 - Muzeul Național”. XX: 43–68. 
• Adrian-Silvan Ionescu (2008). „Photography in Romania (1840–2008). A Chronology - Historical Yearbook”. V: 127–144. 
• Zamfira Pungă, Cătălin Pungă și Irina Juncu, Catalogul colecției de fotografie din patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei Iași. Ateliere și artiști fotografi, Editura Palatul Culturii, Iași, 2009.
• Zamfira Pungă; Irina Juncu (1996). „Fotografia secolului al XIX-lea, document în colecția Muzeului de Istorie a Moldovei – Iași”. II–III. 
• Richard Constantinescu, „Nestor Heck, Eminescu și fotografia medicală – partea I”, Viața Medicală, 21 ianuarie 2022.
• Richard Constantinescu, „Nestor Heck, Eminescu și fotografia medicală – partea a II-a”, Viața Medicală, 28 ianuarie 2022.

Legături externe

• Materiale media legate de Nestor Heck la Wikimedia Commons