Nicolae Dumba
| Nicolae Dumba | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Döbling, Viena, Imperiul Austriac[2][3] |
| Decedat | (69 de ani)[1] Budapesta, Austro-Ungaria[4] |
| Înmormântat | Cimitirul Central din Viena |
| Părinți | Stere Dumba |
| Frați și surori | Mihail Dumba |
| Cetățenie | Austro-Ungaria Grecia |
| Ocupație | politician antreprenor industriaș protector al artelor[*] |
| Locul desfășurării activității | Viena[5] |
| Limbi vorbite | germană[6] |
| Membru al Senatului imperial (Austria)[*] | |
| În funcție – [7] | |
| Membru al Camerei Deputaților din Consiliul Imperial Austriac | |
| În funcție – [7] | |
| Mitglied des niederösterreichischen Landtages | |
| Premii | Ordinul Coroana României, cl. IV[*] Ordinul Mântuitorului[*] Order of the Medjidie[*] Ordinul Leopold Ehrenbürger der Stadt Wien[*] |
| Partid politic | Partidul Constituțional[*] United Left (Austria)[*] Vereinigte Deutsche Linke[*] |
| Alma mater | Universitatea Națională și Capodistriană din Atena[8] |
Modifică date / text  | |
Nicolae Dumba (n. , Döbling, Viena, Imperiul Austriac – d. , Budapesta, Austro-Ungaria) a fost un industriaș și politician liberal aromân activ la Viena și Budapesta. Nepotul său de văr, Constantin Dumba, a fost ambasadorul Austro-Ungariei în Statele Unite ale Americii.
Familia și studiile
[modificare | modificare sursă]Tatăl său Stere Dumba (1794-1870) a emigrat în anul 1817 din Blața(en)[traduceți], aflată sub administrație otomană, la Viena. Din comerțul cu bumbac a acumulat o avere impresionantă. Fabrica textilă de la Tattendorf a ajuns în anul 1853 în proprietatea familiei Dumba (fiind deținută inițial de vărul lui Nicolae, Teodor), asigurându-i venituri suplimentare. Dumba s-a îngrijit de locuitorii din Tattendorf, construind o școală nouă în 1885 și făcând donații pentru stația de pompieri și pentru biserică. De asemenea, le cumpăra elevilor alimente și jucării, iar celor din familii sărace le dona haine și cărți.[9] Anual, organiza pentru elevi câte o excursie și făcea constant donații pentru biblioteca școlii.[9]
Nicolae Dumba a absolvit în anul 1848 Gimnaziul Academic din Viena(en)[traduceți]. În perioada 1848-1850, a locuit la Atena, unde fusese trimis de tatăl său pentru a fi protejat de evenimentele revoluționare din imperiu. În această perioadă și-a finalizat studiile, la Universitatea Capodistriană.[10][11] În 1852 a călătorit în Egipt alături de scriitorul Alexander Ziegler. În anul 1863 s-a căsătorit cu Maria Maniu.[12]
Cariera politică
[modificare | modificare sursă]
A fost ales deputat în Parlamentul Austriei în patru legislaturi, începând cu 1870. Între anii 1878-1879 a fost vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ.[12]
În 15 septembrie 1885 a devenit membru pe viață al Camerei Lorzilor, camera superioară a Consiliului Imperial Austriac.
Cariera financiară
[modificare | modificare sursă]La 35 de ani, a devenit vicepreședinte al Băncii Imperiale Austriece.
Între anii 1880-1900 a fost director general al Erste Österreichische Spar-Casse (în prezent Erste Bank).[12]
Activitatea filantropică
[modificare | modificare sursă]Nicolae Dumba a fost un mare filantrop, în special în domeniul artelor și muzicii. Era prieten cu artiști precum Hans Makart, Gustav Klimt și Carl Kundmann. A sprijinit financiar numeroase inițiative culturale austriece, inclusiv construirea Wiener Musikverein (unde a colaborat cu prietenul său, bucovineanul Eusebie Mandicevschi).[13] În semn de respect, autoritățile austriece au denumit o stradă din apropierea clădirii după el, la doar 5 zile după decesul său. A făcut donații și pentru construirea clădirii parlamentului austriac, primăriei din Viena și pentru renovarea Catedralei Sfântul Ștefan.[14]
A susținut foarte mult și cultura greacă: a făcut donații Universității din Atena, iar în Serres, orașul nativ al tatălui său, a construit un orfelinat și o școală de arte, împreună cu prietenul său, politicianul grec de origine aromână Gheorghe Averov.
Dumba a susținut de asemenea și cultura română. A fost principalul finanțator al Societății România Jună (a studenților români din Viena) și a susținut financiar numeroase inițiative culturale din nou-formatul Regat Român.[15][16] În calitatea sa de membru al parlamentului austriac, Nicolae Dumba a susținut drepturile românilor din Transilvania și Bucovina, dar și o relație mai strânsă între Austro-Ungaria și Regatul României. Din aceste motive, a fost decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de Mare Ofițer.[17]
Sprijinul pentru România Jună
[modificare | modificare sursă]Dintre toate actele de binefacere ale lui Dumba pentru români, cel mai important a fost sprijinul său pentru Societatea Studențească România Jună. De-a lungul timpului, el a donat mai bine de 20.000 de ducați acesteia și a fost protectorul de onoare al serbărilor și balurilor organizate de societate.[18] Din acest motiv, studenții români l-au supranumit, în mod admirativ și cu respect, "Tata Dumba".[13]
„Eu sunt cuțovlah și mă mândresc cu acest nune.”
Deces
[modificare | modificare sursă]Prințul Rudolf al Austriei a inițiat o comisie a unei enciclopedii austro-ungare, iar printre coordonatorii acestei lucrări se afla și Nicolae Dumba. În martie 1900, a făcut o vizită la Budapesta, pentru a discuta cu autorii maghiari ai enciclopediei. El a murit subit, la 23 martie 1900, în casa cumnatului său, Gheorghe Ioanovici. Decesul lui Dumba a fost primit cu tristețe de românii din toate provinciile, dar nu numai - presa vremii îl portretizează ca fiind unul dintre cei mai importanți oameni ai secolului al XIX-lea.[13]
Lui Nicolae Dumba i s-au organizat funerarii de stat.[13]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ https://www.ancestry.com/genealogy/records/results?firstName=nikolaus&lastName=dumba&geo-lang=de. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „Nicolae Dumba”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- 1 2 https://www.parlament.gv.at/WWER/PARL/J1848/Dumba_1.shtml. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://serrelib.gr/el/prosopikotita/nikolaos-s-doympas-1826-1900. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 „Νικόλαος Δούμπας – μια από τις σημαντικότερες προσωπικότητες στην Αυστρία – Enimerosi at”, Enimerosi.at/%ce%bd%ce%b9%ce%ba%cf%8c%ce%bb%ce%b1%ce%bf%cf%82-%ce%b4%ce%bf%cf%8d%ce%bc%cf%80%ce%b1%cf%82-%ce%bc%ce%b9%ce%b1-%ce%b1%cf%80%cf%8c-%cf%84%ce%b9%cf%82-%cf%83%ce%b7%ce%bc%ce%b1%ce%bd%cf%84%ce%b9%ce%ba/, accesat în
- ↑ „Νικόλαος Σ. Δούμπας (1826-1900)”, serrelib.gr, accesat în
- ↑ „Βλάτσι ( ή Βλάστη) : Τόπος καταφυγής και αφετηρία Μοσχοπολιτών”, Βλάχοι.net, accesat în
- 1 2 3 Schiță biografică pe pagina Parlamentului Austriei Arhivat în , la Wayback Machine., parlament.gv.at. Accesat la 5 octombrie 2022.
- 1 2 3 4 Romanintezet.hu/files/egyeb/familii_si_personalitati_macedoromane.pdf (PDF) https://romanintezet.hu/files/Egyeb/Familii_si_personalitati_macedoromane.pdf, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „ΝΙΚΟΛΑΟΣ ΔΟΥΜΠΑΣ: Μια ζωή προσφοράς στον πολιτισμό.”, Tar.gr/nikolaos_doympas_mia_zwi_prosforas_ston_politismo_br_tis_efis_agrafiwti-article-3321.html?category_id=104, accesat în
- ↑ Pe 24 iulie 1830 s-a născut macedoromânul Nicolae Dumba, e-Bibliotheca septentrionalis,
- ↑ Pena, Catalin (), Întrebat de împărat cât e de bogat, Dumba i-a aprins ţigara cu o bancnotă., Evenimentul Zilei
- ↑ Pe 24 iulie 1830 s-a născut macedoromânul Nicolae Dumba, e-Bibliotheca septentrionalis,
- ↑ „Din Istoria comunității românești din Viena Construirea unui cămin pentru studenți, purtând numele "MIHAI EMINESCU" – ASRA”, Scriitoriromaniaustria.ro, arhivat din original la , accesat în
- ↑ Dinitrandu.com (PDF) https://dinitrandu.com/wp-content/uploads/2018/08/Anastase-N.-Haciu-Aromanii-Comert-industrie-arte-expansiune-civilizatie.pdf, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)
