Electrochimie
Electrochimia este un domeniu de intereferență dintre chimie și electricitate, care studiază reacțiile electrochimice și aplicațiile acestora: electroliza, coroziunea, acumulatorii electrici, bateriile, procedeele electrochimice de acoperire metalică. Între fenomenele studiate de electrochimie este electroliza, ce reprezintă o reacție chimică ce are loc la trecerea curentului electric prin soluții sau topituri electrolitice.
Un rezultat științific fundamental în electrochimie este ecuația lui Nernst.[necesită citare]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Istoria electrochimiei are conexiuni puternice cu fiziologia prin activitatea lui Luigi Galvani, care a evidențiat existența electricității animale. Conexiunea cu fiziologia se menține prin intermediul bioelectrochimiei. Au mai contribuit la acest domeniu Friedrich Kohlrausch, Michael Faraday, Johann Wilhelm Hittorf, Walther Nernst, Wilhelm Ostwald, Svante Arrhenius, Julius Tafel, Aleksandr Frumkin, Heinz Gerischer etc.
Un aspect istoric controversat din istoria electrochimiei e constituit de bateria de la Bagdad.
Descriere
[modificare | modificare sursă]Reacțiile electrochimice sunt acele reacții chimice care au loc în medii în care există specii chimice ionice (săruri) aflate în contact cu materiale conductoare sau semiconductoare și care implică transfer de electroni între electrozi și electrolit.
Studiul joncțiunii a doi semiconductori este în mod convențional considerat a nu aparține domeniului electrochimiei, ci fizicii solidului.
Aplicații
[modificare | modificare sursă]Aplicațiile electrochimice la scară industrială sunt efectuate prin inginerie electrochimică. Există cinci mari domenii de aplicație a electrochimiei:
- electrosinteze: utilizată în industria chimică pentru obținerea hidroxidului de sodiu și a unor elemente ca: aluminiu, clor, litiu, fluor, magneziu, hidrogen, dar și pentru purificarea unor metale (electrometalurgie).
- tratamente de suprafață și anticorozive - galvanotehnica - în scopul protejării metalelor prin acoperire cu un strat fin de metal superior
- stocarea și conversia energiei - energetica electrochimică - realizarea și îmbunătățirea acumulatoarelor (de exemplu acumulatori Li-ion), bateriilor și pilelor de combustie și a altor dispozitive similare (supercondensatori, dispozitive bazate pe electroosmoza și electrodializa inverse, pilele create de inginerul Nicolae Vasilescu-Karpen, etc)
- metode de măsurare și analiză, cu aplicații în inginerie biomedicală, protecția mediului - electrochimie analitică: un exemplu ar fi desalinizarea apei sărate prin electrodializă sau ca exemplu de metode metrologice debitmetru electromagnetic.
- bioelectrochimie - electrochimia membranelor celulare și fenomenele asociate: transport prin membrane, contracție musculară, potențial de acțiune (impuls nervos)
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- I.G. Murgulescu, O. M. Radovici Introducere în chimia fizică vol IV Electrochimia Editura Academiei RSR, București, 1986
- L. Oniciu (coordonator). Conversia electrochimică a energiei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977.
- L. Oniciu Chimie fizică. Electrochimie 1977
- I. Rădoi, M. Nemes, C. Radovan Electrochimie, Editura Facla, Timisoara, 1974
- Gheorghe Nemțoi, Victor Isac, Chimie fizică. Electrochimie, Chișinău, Ed. Știința, 1997, 479 pp.
