Sari la conținut

Gliclazidă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nu confundați cu Glipizidă.
Gliclazidă
Identificare
Număr CAS21187-98-4[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem3475[3][4]  Modificați la Wikidata
ChemSpider3356[5]  Modificați la Wikidata
KEGGD01599[1]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL427216[6]  Modificați la Wikidata
Cod ATCA10BB09[7]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₁₅H₂₁N₃O₃S[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară323,13 u.a.m.[3]  Modificați la Wikidata

Gliclazida (cu denumirea comercială Diaprel și Glyclada) este un medicament antidiabetic din clasa derivaților de sulfoniluree de generația a 2-a, fiind utilizat în tratamentul diabetului zaharat de tipul 2.[8][9][10] Calea de administrare disponibilă este cea orală.[8]

Molecula a fost patentată în 1966 și a fost aprobată pentru uz medical în anul 1972.[11] Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[12] Este disponibilă sub formă de medicament generic.

Utilizări medicale

[modificare | modificare sursă]

Gliclazida este utilizată în tratamentul diabetului zaharat de tip 2 (non-insulino-dependent), la pacienții la care glicemia este insuficient controlată prin regimul dietetic, exercițiul fizic și scăderea în greutate.[8][9][10]

Reacții adverse

[modificare | modificare sursă]

Principalele efecte adverse asociate tratamentului cu gliclazidă sunt: greață, diaree, vărsături și tulburări abdominale.[8][10] Poate produce hipoglicemie, aceasta fiind cea mai frecventă reacție adversă.[8][9][10][13]

Mecanism de acțiune

[modificare | modificare sursă]

Gliclazida se leagă selectiv de receptorii pentru sulfoniluree (SUR-1) aflați la suprafața celulelor beta pancreatice, dar nu se leagă și de receptorii de tipul SUR-2A din inimă.[14] Prin această legare, moleculele închid canalele ionice de K+, cu scăderea efluxului de potasiu din celulă. Depolarizarea duce la deschiderea canalelor de Ca2+ voltaj-dependente și creșterea nivelelor intracelulare de calciu, ceea ce va duce la creșterea secreției celulare de insulină.[9][10]

  1. 1 2 „gliclazidă” (în engleză). ChEBI. Wikidata Q902623. Accesat în .
  2. ↑ „CAS Common Chemistry”. Wikidata Q18907859. Accesat în .
  3. 1 2 3 4 5 „gliclazidă” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în .
  4. ↑ „InChIKey: BOVGTQGAOIONJV-UHFFFAOYSA-N”.
  5. ↑ „gliclazidă” (în engleză). ChemSpider. Wikidata Q2311683. Accesat în .
  6. ↑ „gliclazidă” (în engleză). ChEMBL. Wikidata Q6120337. Accesat în .
  7. ↑ „gliclazidă” (în engleză). DrugBank. . Wikidata Q1122544.
  8. 1 2 3 4 5 „Gliclazide”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în .
  9. 1 2 3 4 „Gliclazide”. DrugBank - Canadian Institutes of Health Research. Arhivat din original la . Accesat în .
  10. 1 2 3 4 5 „Rezumatul caracteristicilor produsului - DIAPREL MR 60 mg comprimate cu eliberare modificată” (PDF). Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Accesat în .
  11. ↑ Fischer, Janos; Ganellin, C. Robin (). Analogue-based Drug Discovery (în engleză). John Wiley & Sons. p. 449. ISBN 9783527607495. Arhivat din original la .
  12. ↑ Organizația Mondială a Sănătății (). World Health Organization model list of essential medicines: 21st list 2019 (PDF) (în engleză). Geneva: World Health Organization. hdl:10665/325771 Accesibil gratuit. WHO/MVP/EMP/IAU/2019.06. License: CC BY-NC-SA 3.0 IGO.
  13. ↑ Schernthaner, G.; Grimaldi, A.; Di Mario, U.; Drzewoski, J.; Kempler, P.; Kvapil, M.; Novials, A.; Rottiers, R.; et al. (). „GUIDE study: Double-blind comparison of once-daily gliclazide MR and glimepiride in type 2 diabetic patients”. European Journal of Clinical Investigation. 34 (8): 535–42. doi:10.1111/j.1365-2362.2004.01381.x. hdl:1874/10657 Accesibil gratuit. PMID 15305887.
  14. ↑ Lawrence, C. L.; Proks, P.; Rodrigo, G. C.; Jones, P.; Hayabuchi, Y.; Standen, N. B.; Ashcroft, F. M. (). „Gliclazide produces high-affinity block of KATP channels in mouse isolated pancreatic beta cells but not rat heart or arterial smooth muscle cells”. Diabetologia. 44 (8): 1019–25. doi:10.1007/s001250100595 Accesibil gratuit. PMID 11484080.