Juliusz Słowacki
| Juliusz Słowacki | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4] Kremeneț, gubernia Volînia(d), Imperiul Rus[5][6] |
| Decedat | (39 de ani)[1][7][2][4] Paris, Franța[8][5][6] |
| Înmormântat | Catedrala Wawel |
| Cauza decesului | cauze naturale (tuberculoză) |
| Părinți | Euzebiusz Słowacki[*] Salomea Słowacka[*] |
| Cetățenie | |
| Etnie | Polonezi |
| Ocupație | poet diplomat traducător dramaturg scriitor filosof dramaturg[*] |
| Limbi vorbite | poloneză[7][9] |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea din Vilnius |
| Limbi | poloneză |
| Patronaj | Universitatea din Vilnius |
| Opere semnificative | Kordian[*] Balladyna[*] |
Influențe | |
| Semnătură | |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Juliusz Słowacki (n. 4 septembrie 1809, Kremeneț, Ucraina, d. 3 aprilie 1849, Paris, Franța) a fost un poet romantic polonez, unul dintre cei „Trei Barzi” ai literaturii poloneze. Operele sale sunt caracterizate de misticism și prezintă multe legături atât cu literatura orientală, cât și cu mitologia și cultura păgână a popoarelor slave care au locuit pe teritoriul Poloniei.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Juliusz Słowacki s-a născut la data de 4 septembrie 1809 în Volînia, într-o familie de intelectuali polonezi. A studiat dreptul penal și civil la Universitatea din Wilno, în cadrul Facultății de științe morale și politice, iar din 1828 a funcționat ca practicant la Direcția generală de control a Ministerului de finanțe. Debutul literar are loc cu poemul „Szanfary” (1829), urmat de „Hugo” (1829), „Arabul” (1830), „Călugărul” („Mnich”, 1830), „Jan Bielecki” (1830) etc. În toiul insurecției (1830-1831), publică importante creații lirice în care militează pentru eliberarea Poloniei de sub dominație țaristă: „Odă libertății” („Oda do wolności”, 1830), „Imn” („Hymn”, 1830), „Carnaval” („Kulik”, 1831), „Cântecul legiunii lituane” („Pieśń legionu litewskiego”, 1831) ș.a. Pe fondul transformărilor politice din această perioadă se refugiază în Franța, apoi în Elveția (1832-1836) și - după o îndelungată călătorie în Italia, Grecia, Egipt, Palestina, Siria și Liban - revine la Paris, în 1838, unde se stabilește pentru tot restul vieții.
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 „Juliusz Słowacki” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- ↑ „Juliusz Slowacki” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în .
- 1 2 „Juliusz Słowacki”. International Music Score Library Project. Wikidata Q523660. Accesat în .
- 1 2 Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Словацкий Юлиуш (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- 1 2 „Sejm-Wielki.pl profile ID: psb.30463.1”. sejm-wielki.pl[*].
- 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Juliusz Słowacki” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „Juliusz Słowacki”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ , arhivat din original
|archive-url=necesită|url=(ajutor) la|archive-url=necesită|archive-date=(ajutor) Lipsește sau este vid:|title=(ajutor) - ↑ http://biblia.waw.pl/teksty/biblia_wujka_w_jezyku_i_kulturze.php. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)