Sari la conținut

Juliusz Słowacki

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Juliusz Słowacki
Juliusz Słowacki
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Kremeneț, gubernia Volînia⁠(d), Imperiul Rus[5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (39 de ani)[1][7][2][4] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[8][5][6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCatedrala Wawel Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (tuberculoză) Modificați la Wikidata
PărințiEuzebiusz Słowacki[*]
Salomea Słowacka[*][[Salomea Słowacka ((1792-1855))|]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Rusia
 Franța
 Polonia Modificați la Wikidata
EtniePolonezi Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
diplomat
traducător
dramaturg
scriitor
filosof
dramaturg[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitepoloneză[7][9] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea din Vilnius
Limbipoloneză  Modificați la Wikidata
PatronajUniversitatea din Vilnius  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeKordian[*][[Kordian |]]
Balladyna[*][[Balladyna |]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online

Juliusz Słowacki (n. 4 septembrie 1809, Kremeneț, Ucraina, d. 3 aprilie 1849, Paris, Franța) a fost un poet romantic polonez, unul dintre cei „Trei Barzi” ai literaturii poloneze. Operele sale sunt caracterizate de misticism și prezintă multe legături atât cu literatura orientală, cât și cu mitologia și cultura păgână a popoarelor slave care au locuit pe teritoriul Poloniei.

Juliusz Słowacki s-a născut la data de 4 septembrie 1809 în Volînia, într-o familie de intelectuali polonezi. A studiat dreptul penal și civil la Universitatea din Wilno, în cadrul Facultății de științe morale și politice, iar din 1828 a funcționat ca practicant la Direcția generală de control a Ministerului de finanțe. Debutul literar are loc cu poemul „Szanfary” (1829), urmat de „Hugo” (1829), „Arabul” (1830), „Călugărul” („Mnich”, 1830), „Jan Bielecki” (1830) etc. În toiul insurecției (1830-1831), publică importante creații lirice în care militează pentru eliberarea Poloniei de sub dominație țaristă: „Odă libertății” („Oda do wolności”, 1830), „Imn” („Hymn”, 1830), „Carnaval” („Kulik”, 1831), „Cântecul legiunii lituane” („Pieśń legionu litewskiego”, 1831) ș.a. Pe fondul transformărilor politice din această perioadă se refugiază în Franța, apoi în Elveția (1832-1836) și - după o îndelungată călătorie în Italia, Grecia, Egipt, Palestina, Siria și Liban - revine la Paris, în 1838, unde se stabilește pentru tot restul vieții.

  1. 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  2. 1 2 „Juliusz Słowacki” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
  3. „Juliusz Slowacki” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în .
  4. 1 2 „Juliusz Słowacki”. International Music Score Library Project. Wikidata Q523660. Accesat în .
  5. 1 2 Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Словацкий Юлиуш (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
  6. 1 2 „Sejm-Wielki.pl profile ID: psb.30463.1”. sejm-wielki.pl[*].
  7. 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Juliusz Słowacki” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  8. Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  9. „Juliusz Słowacki”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
  10. , arhivat din original|archive-url= necesită |url= (ajutor) la |archive-url= necesită |archive-date= (ajutor) Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  11. http://biblia.waw.pl/teksty/biblia_wujka_w_jezyku_i_kulturze.php. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)