Stea pitică

Acest articol se referă la stea pitică. Pentru alte sensuri, vedeți Pitică (dezambiguizare).

Reprezentare artistică a stelei 51 Pegasi (care este o pitică galbenă) și a planetei 51 Pegasi b.

Diagrama Hertzsprung-Russell

Tip spectral

Pitice cenușii

Pitice albe

Pitice roșii

Subpitice

Secvența principală
(„pitice”)

Subgigante

Gigante

Gigante luminoase

Supergigante

Hipergigante

Magnitu-

dinea

absolută

(M_V)

Termenul stea pitică se referă la o varietate de tipuri de stele:

• dacă se folosește doar stea pitică, atunci se referă în general la orice stea din secvența principală care aparține clasei a V-a de luminozitate.
  • pitică roșie - se referă la stele cu masa mică din secvența principală;
  • pitică galbenă/portocalie - se referă la stele din secvența principală cu masa asemănătoare cu a Soarelui. Soarele este o pitică galbenă.

• pitică albastră - se referă la stelele cu masă mică din secvența principală, despre care se presupune că dau naștere la stelele de tip pitică roșie

• pitică albă - este o stea formară din materie având electronii degenerați, fiind considerată a fi ultima etapă în evoluția unei stele care nu este masivă înainte de a forma o stea supernovă de tip II – stele masive care au aproximativ 9 mase solare

• pitică neagră - se referă la o stea pitică albă care s-a răcit suficient astfel încât ea să nu mai emită nicio lumină vizibilă.

• pitică cenușie - se referă la un obiect substelar cu o masă mai mică decât este necesar pentru a menține arderea hidrogenului în heliu (cca. din 0,08 masa solară), așa cum sunt stelele din secvența principală, dar care are suprafața și interiorul total convective, fără nicio diferențiere chimică în profunzime.

Vezi și

• Stea subpitică
• Planetă pitică