Făgăraș

Acest articol se referă la un oraș din România. Pentru un masiv montan, vedeți Munții Făgăraș. Pentru alte sensuri, vedeți Făgăraș (dezambiguizare).

Făgăraș
Fogarasch Fogaras
—  municipiu  —
Cetatea Făgărașului Turnul bisericii evanghelice Bustul Doamnei Stanca Casa Inocențiu Micu-Klein
Stemă
Făgăraș Făgăraș (România) Localizarea orașului pe harta României
Făgăraș Făgăraș (Județul Brașov) Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°50′41″N 24°58′27″E ({{PAGENAME}})45.84472; 24.97417
Țară	România
Județ	Brașov
SIRUTA	40278
Atestare documentară	1291
Reședință	Făgăraș[*]​
Componență	Făgăraș[*]​
Guvernare
- Primar	Gheorghe Sucaciu[*]​ (PSD, 2016)
Suprafață
- Total	36,41 km²
Populație (2021)
- Total	26.284 locuitori
- Densitate	721,89 loc./km²
Cod poștal	505200
Prezență online
site web oficial GeoNames Facebook Places
Localizarea în cadrul județului Localizarea în cadrul județului
Făgăraș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73. (Click pentru imagine interactivă) Făgăraș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73. (Click pentru imagine interactivă)

Făgăraș (în maghiară Fogaras, în germană Fogarasch) este un municipiu în județul Brașov, Transilvania, România. Are o populație de 26.284 locuitori.

Localitatea este situată pe cursul râului Olt. La ieșirea din Făgăraș spre Brașov se află centrul geografic al României. Coordonatele exacte ale punctului respectiv sunt 45º50’ latitudine nordică și 24º59’ longitudine estică.

Atestat din 1291, orașul și zona adiacentă (Țara Făgărașului) au fost în secolele următoare sub controlul voievozilor din Țara Românească. Înainte de Unirea Transilvaniei cu România orașul a fost centrul administrativ al comitatului Făgăraș, iar între 1920 și 1950 a fost reședința județului interbelic Făgăraș. Din 1968 orașul este situat în județul Brașov.

Orașul este administrat din 2016 de primarul Gheorghe Sucaciu[*]​  ajutat de un consiliu local alcătuit din 19 consilieri.

Etimologie

Există mai multe ipoteze privitoare la etimologia numelui:

1. maghiară: 1.) de la numele propriu Fogor, 2.) din cuvântul maghiar fogor, variantă a fogoly „potârniche”, fogros, fogoros însemnând „loc cu multe potârnichi”, 3) De la cuvintele fa = de lemn și garas = (bani) groși, sugerând că cei care au construit cetatea au fost plătiți cu monede de lemn.
2. peceneagă, de la combinația Fagar šu, „pârâul cu cenușă”.
3. română, derivat al substantivului românesc fag, moștenit din latină fagus, „fag”. Această evoluție s-a realizat printr-un derivat al acestui substantiv, *făgar, cu sensul de „pădure de fagi”, „făget”. Acesta, prin diminutivare a devenit făgăraș, atestat, atât ca toponim, cât și ca antroponim, în numeroase alte locuri, situate preponderent pe actualul teritoriu al României.

Geografie

Făgăraș este un municipiu din partea centrală a României, situat în județul Brașov, în regiunea istorică Transilvania. Localitatea se află în Depresiunea Făgăraș, pe malurile râului Olt și la poalele Munților Făgăraș, parte a Carpaților Meridionali.

Municipiul este situat în zona geografică tradițională numită Țara Făgărașului (sau Țara Oltului), pe DN1, la aproximativ 66 km vest de Brașov și 76 km est de Sibiu. Teritoriul ocupat de municipiu este pe o terasă joasă, de pe malul stâng al Oltului.

Relieful este marcat de contrastul între depresiunea în care se află orașul și masivul montan de la sud. Altitudinea medie este de 424–441 m deasupra nivelului mării.

Hidrografie

Municipiul este străbătut de râul Olt, care curge dinspre est spre vest prin partea de nord a localității și constituie principalul curs de apă al zonei. În vestul municipiului, pârâul Berivoi, care se varsă în Olt, era folosit pentru a furniza apă zonei industriale a orașului. Pe teritoriul orașului mai curg și râurile Făgărășel, Racovița, Poenița și Galați.

Plasarea orașului în apropierea Oltului îl expunea la inundații în cazul topirii zăpezi sau al ploilor abundente. În secolul al XX-lea au fost înregistrate 6 inundații majore, în 1912, 1932, 1948, 1970 și 1975. În anii 1980, pentru prevenirea efectelor distructive ale inundațiilor, au avut loc lucrări hidrotehnice pe râul Olt, care au generat o salbă de lacuri de acumulare în aval de Făgăraș și au schimbat cursul unor râuri.

Vegetație și climă

Făgăraș are un climat continental umed (Dfb în clasificarea climatică Köppen). Temperatura maximă absolută este de 37,5 °C, înregistrată pe 24 iulie 2007, iar cea minimă este de -31,4 °C, pe 14 ianuarie 1985. Precipitațiile însumează aproximativ 550 mm anual.

Date climatice pentru Făgăraș (altitudine 428m, 2014–2026 medii, extreme 1980–prezent)
Luna	ian	feb	mar	apr	mai	iun	iul	aug	sep	oct	noi	dec	Anual
Maxima istorică °C (°F)	17,3 (63,1)	20,3 (68,5)	26,6 (79,9)	30,8 (87,4)	31,6 (88,9)	35,1 (95,2)	37,5 (99,5)	36,2 (97,2)	34,5 (94,1)	30,8 (87,4)	26,1 (79)	16,6 (61,9)	37,5 (99,5)
Maxima medie zilnică °C (°F)	2,8 (37)	6,8 (44,2)	11,8 (53,2)	16,7 (62,1)	20,8 (69,4)	26 (78,8)	27,5 (81,5)	28,3 (82,9)	23,3 (73,9)	17,3 (63,1)	10,4 (50,7)	4,7 (40,5)	16,4 (61,5)
Media zilnică °C (°F)	−1,7 (28,9)	1,7 (35,1)	5,7 (42,3)	10 (50)	14,6 (58,3)	19,4 (66,9)	20,6 (69,1)	20,5 (68,9)	16,2 (61,2)	10,3 (50,5)	5,2 (41,4)	1 (33,8)	10,3 (50,5)
Media zilnică minimă °C (°F)	−6,2 (20,8)	−3,3 (26,1)	−0,3 (31,5)	3,3 (37,9)	8,3 (46,9)	12,9 (55,2)	13,6 (56,5)	12,8 (55)	9 (48,2)	3,4 (38,1)	0,1 (32,2)	−2,6 (27,3)	4,2 (39,6)
Minima istorică °C (°F)	−31,4 (−24,5)	−28,5 (−19,3)	−25,9 (−14,6)	−8 (17,6)	−3,6 (25,5)	1,4 (34,5)	6 (42,8)	2,4 (36,3)	−3,3 (26,1)	−8,3 (17,1)	−19 (−2,2)	−26,4 (−15,5)	−31,4 (−24,5)
Precipitații medii mm (inch)	24,9 (0,98)	21,9 (0,86)	38,4 (1,51)	36 (1,42)	92,6 (3,65)	75,3 (2,96)	85,3 (3,36)	43,7 (1,72)	45,3 (1,78)	37,3 (1,47)	27,8 (1,09)	20,8 (0,82)	549,3 (21,62)
Nr. de zile cu precipitații (≥ 1.0 mm)	6,8	4,8	7	6,8	11,5	9,2	9,9	5,5	5,9	6,2	5,9	5,3	84,8
Nr. de zile cu ninsoare	7,3	4,9	2,8	1,1	0	0	0	0	0	0	1,9	4,4	22,4
Sursa: Meteomanz (2014-2026), Infoclimat (1980-2010)

Istorie

Districtul Făgăraș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Deși există dovezi arheologice ale locuirilor anterioare, așezarea este atestată documentar din 11 martie 1291 sub numele Fogros, o moșie aflată în stăpânirea magistrului Ugrinus.

Așezarea s-a dezvoltat in dreptul vadului de pe Olt care deschidea comunicarea cu regiunile nordice și cu vechiul drum roman construit de-a lungul Oltului. Înainte de atestarea documentară a localității actuale exista un sat în aceeași zonă, lucru dovedit de un tezaur de monede bizantine ascuns cu ocazia invaziei mongole din 1241.

Cercetările arheologice din cetate din anii 1960-1970 au sugerat existența unei cetăți de pământ și lemn, presupunere ce nu a putut fi confirmată până la sfârșitul secolului XX. Cele mai vechi artefacte identificate au fost datate la mijlocul veacului al Xlll-lea.

Tradiția locală și unele documente din secolul al XVII-lea menționează o cetate situată la vest de oraș, pe malul Oltului, lângă vechea fabrică de cărămidă, dar nu există urme vizibile ale vreunei fortificații. Mutarea amplasamentului s-a produs la o dată incertă, în jurul anului 1300.

Evoluția așezării a fost legată de cetate și de prezența diverșilor pârcălabi. În 1397 orașul apare într-un document emis de regele Sigismund de Luxemburg care îl numea Villa Fogaras. În 1413, Făgrașul apare ca oppidum, statut păstrat și ulterior. Castelanii și fortificația din Făgăraș apar în două scrisori ale lui lancu de Hunedoara din 1455-1456 în urma unui asediu organizat de români după confiscarea ducatului Țării Făgărașului.

Țara Făgărașului, împreună cu Amlașul, au fost acordate în secolele XIV-XV de regii Ungariei ca feude domnilor munteni care se puneau sub protecția lor. Între aceștia s-au numărat Vladislav Vlaicu (1364-1377), intitulat «Vajvoda Transalpinus et banus Zeverino necnon dux de Fogaras», și Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, (1386-1394 și 1397-1418), care a purtat și titulatura de «Amlașului și Făgărașului herțeg». Voievozii de la sud de Carpați au pierdut definitiv zona la sfârșitul secolului al XV-lea, odată cu căderea lui Vlad Țepeș.

Primul privilegiu cunoscut al orașului datează din 1539, dat de Ștefan Mailat, care întărește privilegii mai vechi ale târgului, precum autonomia judecătorească, dar și o serie de obligații. În 1567, Ioan Sigismund reînnoiește privilegiile deoarece cele vechi dispăruseră într-un incendiu. Privilegiul Mariei Cristiema din 1596 menționa că târgul era înconjurat de un gard întreținut de orășeni și de nobilii din oraș. Pe un plan austriac din secolul al XVIII-lea, întăritura apărea coborând spre Olt, tăind drumul spre Sibiu, iar spre vest trecea in spatele bisericii Sf. Nicolae și se termina lângă cotul din dreptul satului Galați (în prezent cartier al municipiului).

„Amurg în Cetatea Făgărașului”, peisaj de Valeriu Pantazi

În timp orașul a devenit un important centru politic. Din a doua jumătate a sec. XVI, Cetatea Făgăraș devine o reședință nobiliară semnificativă în Transilvania, conducătorii utilizând-o ca obiectiv strategic de luptă pentru tron. Între 1670 și 1691, Cetatea Făgăraș a cunoscut o activitate politică intensă, fiind locul de desfășurare a 11 Diete ale Transilvaniei, 18 reuniuni politice mai reduse și peste 50 de solii. În secolele al XV-lea - al XVII-lea, localitatea a fost scaun superior de judecată.

Începând cu 1783, Iosif al II-lea a împărțit Marele Principat al Transilvaniei în mai multe districte. Deși numele, numărul și delimitarea lor a variat până în 1918, Făgăraș a rămas unul dintre ele. Orașul Făgăraș era singura localitate urbană a districtului (și ulterior a comitatului), ceea ce i-a permis o dezvoltare mai rapidă decât a zonei din jur. Sporul demografic în perioada 1869-1910 a fost de aproximativ 40%. Orașul concentra producția industrială a comitatului, însă numărul de ateliere a rămas aproximativ constant datorită competiției cu industria mare din restul Imperiului.

Prin oraș trecea "drumul național" ce unea Sibiu de Brașov și care era pavat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Calea ferată Avrig-Făgăraș (care mai departe mergea la Turnu Roșu și Sibiu) a fost inaugurată pe 22 noiembrie 1892, iar pe 22 noiembrie 1908 s-a deschis și legătura feroviară Făgăraș-Brașov. Telecomunicațiile au apărut în Făgăraș după anul 1850, mai întâi prin serviciul de telegrafie, apoi Poșta și în cele din urmă, în 1909, telefonia.

Administrația română a preluat orașul în 12 decembrie 1918, Armata Română intrând în oraș pe 18 decembrie, organizarea orașului fiind apoi schimbată gradual conform legilor României.

După Unirea Transilvaniei cu România din anul 1918, pe baza Constituției din 1923 și a legii de unificare administrativă din 1925, a fost înființat județul Făgăraș, cu reședința în orașul omonim, fiind divizat în trei plăși, care a fost desființat la reforma administrativă din 1950. În 17 februarie 1968 s-a revenit la împărțirea administrativ-teritorială pe județe, însă teritoriul Țării Făgărașului a fost împărțit între județele Brașov și Sibiu, iar orașul a rămas în județul Brașov.

Viața religioasă

Cel mai vechi lăcaș de cult păstrat din oraș este Biserica Sf. Nicolae, ridicată în 1697-1698 de domnitorul Constantin Brâncoveanu pentru credincioșii români din oraș. Nu este cunoscută locația unor biserici mai vechi, indiferent de rit, deși documentele menționează atât biserici ortodoxe, cât și catolice și protestante.

În 1721 Făgărașul a devenit noul sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), mutată de la Alba Iulia, odată cu reînvierea episcopiei latine din vechea capitală a Ardealului, prin venirea unui nou episcop romano-catolic în 1716. Biserica Sf. Nicolae construită de Constantin Brâncoveanu devine astfel, cu instalarea episcopului unit Ioan Giurgiu Patachi, catedrală episcopală. De atunci, titulatura episcopiei române unite a fost schimbată în „Episcopia de Făgăraș”. Astfel, biserica Sf. Nicolae a servit drept catedrală episcopală unită din 1723, până în 1737. Aici a slujit și următorul episcop unit, Ioan Inocențiu Micu-Klein, cel care a hotărât ulterior, mutarea sediului episcopal de la Făgăraș la Blaj. Între timp, Făgărașul a devenit sediului vicariatului cu același nume, până în 1948 când, Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii de regimul comunist, vechea biserică brâncovenească fiind preluată de Biserica Ortodoxă Română.

Demografie

Componența etnică a municipiului Făgăraș

     Români (73,29%)

     Romi (8,58%)

     Maghiari (2,24%)

     Alte etnii (0,58%)

     Necunoscută (15,31%)

Componența confesională a municipiului Făgăraș

     Ortodocși (76,65%)

     Reformați (1,37%)

     Romano-catolici (1,25%)

     Alte religii (4,38%)

     Necunoscută (16,35%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Făgăraș se ridică la 26.284 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 30.714 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,29%), cu minorități de romi (8,58%) și maghiari (2,24%), iar pentru 15,31% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,65%), cu minorități de reformați (1,37%) și romano-catolici (1,25%), iar pentru 16,35% nu se cunoaște apartenența confesională.

Evoluție istorică

În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a decis organizarea în Ardeal a unei conscripțiuni (recensământ), la Făgăraș au fost recenzați doi preoți: Toma (ortodox) și Petru (greco-catolic). Funcționa o biserică românească, greco-catolică, cu hramul Sf. Nicolae, pe post de catedrală, populația românească a localității fiind formată din 183 de familii, adică un număr de circa 915 persoane.

Conform datelor recensământului din 1930 populația orașului era de 7.841 locuitori, dintre care 4.246 români (54,2%), 2.094 maghiari (26,7%), 969 germani (12,4%), 388 evrei (4,9%) ș.a.

Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în 1930 din 2.731 ortodocși (34,9%), 1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformați (14,4%), 1.055 romano-catolici (13,5%), 779 luterani (9,9%), 180 unitarieni (2,3%) ș.a.

Conform recensământului din 2002 în Făgăraș locuiau 36.121 de persoane, dintre care 93,23% de etnie română, 4,54% etnici maghiari și 1,17% romi, restul etniilor având sub 1% fiecare în parte.

Făgăraș - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Personalități

• Negru Vodă - Radu Negru, voievod legendar al Țării Românești (cca 1290-1300);
• Ștefan Mailat, voievod și principe al Transilvaniei (1534-1540). « Stephanus Maylad liber dominus terre Fogaras Wayvoda Transylvaniae et Siculorum Comes »;
• Gabriel Bethlen (1580-1629), principe al Transilvaniei între anii 1613–1629;
• Zsuzsanna Lorántffy (1600-1660), principesă a Transilvaniei, soția principelui Transilvaniei Gheorghe Rákóczi I, cea care a înființat prima școală (de nivel mediu) cu predare în limba română din Făgăraș, în 1657;
• Mihai Apafi I (1632-1690), nobil maghiar, principe al Transilvaniei între 1661-1690.
• Ioan Inocențiu Micu Klein, (n. 1692, Sadu - d. 1768, Roma) episcop român unit (greco-catolic) de Alba Iulia și Făgăraș (1728-1751), a avut reședința episcopală la Făgăraș între anii 1732-1737;
• David Urs de Margina (1816-1897), Baron de Marginea, înalt ofițer român în armata imperială austriacă;
• Ion Codru-Drăgușanu (1818-1884), călător, memorialist, vice-căpitan al Comitatului Făgăraș;
• Aron Pumnul (1818-1866), cărturar, lingvist, filolog, istoric literar, profesor al lui Mihai Eminescu, fruntaș al Revoluției de la 1848 din Transilvania;
• Badea Cârțan (Gheorghe Cârțan) (n. 24 ianuarie 1848 – d. 7 august 1911), luptător pentru eliberarea românilor din Transilvania; globe-trotter;
• Nicolae Densușianu (1846–1911), istoric, membru corespondent al Academiei Române;
• Aron Densușianu (1837–1900), poet și critic literar, membru corespondent al Academiei Române;
• Ovid Densusianu (1873-1939), fiul lui Aron Densușianu, filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet, academician, profesor la Universitatea din București.
• Elena Densușianu-Pușcariu (1875, Făgăraș – d. 1966, Iași), fiica lui Aron Densușianu, medic oftalmolog, șef al Clinicii de Oftalmologie de la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași și profesor la Facultatea de Medicină din Iași, soția lui Emil Pușcariu. A fost prima femeie medic din România, prima femeie profesor universitar în domeniul medical din România și prima femeie profesor de oftalmologie din lume.
• Emil Pușcariu (n. 8 martie 1859, Veneția de Jos, comitatul Făgăraș - d. 3 octombrie 1928, la Iași), cunoscut vremurilor ca Emil Ion Cavaler de Pușcariu, a fost medic, om de știință și soțul Elenei Densușianu-Pușcariu
• Alexandru Ciurcu (n. 29 ianuarie 1854, Șercaia, comitatul Făgăraș - d. 22 ianuarie 1922, București), inventator și publicist;
• Ioan Boeriu, baron de Polichna (n.1859 – d. 1949), Feldmarschalleutnant în Armata Comună a Austro-Ungariei, apoi general de corp de armată în România Mare.
• Fritz Schullerus (n. 1866, Făgăraș - d. 1898, Cincu Mare) pictor sas.
• Vasile Suciu (1873-1935), mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, arhiepiscop de Făgăraș și Alba Iulia (1920-1935), membru de onoare al Academiei Române.
• Ioan Șenchea, (n. 7 iulie 1864, Zărnești - d. 1916), conducător al românilor din Făgăraș (Partidul Național Român din Transilvania), (1900–1916) ;
• Valer Comșa (1864–1922), protopop greco-catolic, conducătorul delegației făgărășene la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918;
• Grigorie Gheorghe Comșa (n. 1889, Comana de Sus, Brașov - d. 1935, Arad), episcop Episcopiei Ortodoxe Române a Aradului între 1925-1935, membru de onoare (1934) al Academiei Române;
• Virgil Fulicea (1906–1979), sculptor;
• Horia Sima (1906-1993), președintele partidului Garda de Fier, comandantul Legiunii Arhanghelului Mihail (Mișcarea Legionară);
• Traian Herseni (n. 18 februarie 1907 sat Iasi – d. 1980), sociolog, antropolog, etnolog și profesor universitar;
• Traian Lăscuț-Făgărășanu (1909 - 1981), clarinetist, compozitor;
• Ion Gavrilă Ogoranu (1923-2006), luptător anticomunist în Munții Făgăraș, fost elev al actualului Colegiu Național „Radu Negru”;
• Octavian Paler (1926-2007), publicist, fost elev al actualului Colegiu Național „Radu Negru”, promoția 1945;
• Victor Roșca (n.17 decembrie 1926, Râușor), luptător anticomunist
• Ioan Victor Pica (n. 22 martie 1933, Râușor - d. 2 aprilie 2004, Brașov), deputat în Parlamentul României, din partea PNȚCD, în legislatura 1992-1996;
• Maria Agata Iliescu (n. 1940), actor, deputat;
• Ștefan Câlția, pictor (n. 1942, Brașov);
• Anca Pandrea (1946 - 2026), actriță;
• Laurențiu (Liviu) Streza, (n. 12 octombrie 1947), arhiepiscop și mitropolit ortodox al Ardealului, fost elev al actualului Colegiu Național „Radu Negru”, promoția 1965;
• Radu Anton Roman (n. 19 august 1948, Făgăraș - d. 29 august 2005, București), jurnalist, scriitor și realizator TV;
• Serafim (Romul) Joantă (n. 4 septembrie 1948), arhiepiscop și mitropolit ales pentru românii ortodocși din Europa Centrală și de Nord;
• Mircea Florin Șandru (n. 1949, Făgăraș - d. 2025), poet, scriitor, memorialist, antologator și jurnalist;
• Carmen Daniela (n. 1951), pianistă;
• Ștefan Borbély (n. 1953), critic literar, profesor la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca;
• Mihai Coman (n. 1953), profesor universitar;
• Eugen Ovidiu Chirovici (n. 1964), economist, scriitor și jurnalist român;
• Nicușor Dan (n. 1969, Făgăraș), activist civic și matematician român, inițiator și fost președinte al partidului Uniunea Salvați România, ulterior primar general al Bucureștiului și președinte al României;
• Mihail Neamțu (n. 1978), scriitor, om politic și intelectual de dreapta din România;
• Ovidiu Cornea (n. 1980), canotor.

Administrație și politică

Municipiul Făgăraș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Gheorghe Sucaciu[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	10
	Partidul Național Liberal	3
	Partida Romilor „Pro Europa”	2
	Alianța pentru Unirea Românilor	2
	Partidul Viitorul Țării Făgărașului	2

În urma alegerile locale din 2016, în funcția de primar al municipiului Făgăraș a fost ales Gheorghe Sucaciu (PSD).

La alegerile locale din 2012, Constantin Mănduc a fost ales primar al Făgărașului, pentru a doua oară consecutiv, din partea PNL. În urma alegerilor locale din 2012, din totalul de 17 de consilieri, 10 au fost aleși din partea Partidului Național Liberal (PNL), 5 din partea Partidului Social Democrat (PSD) și 2 din partea Partidului Conservator (PC).

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal (PNL)	10
	Partidul Social Democrat (PSD)	5
	Partidul Conservator (PC)	2

Primarii municipiului Făgăraș, după revoluția din 1989

Numele și prenumele	Formațiunea politică	Mandat
Vasile Dan	FSN	1990-1992
Nicolae Ciocan	PNL (CDR)	1992-1996
Horațiu Judele	independent	1996-1998
Ovidiu Simen	PNȚ-CD	1998-2000
Ioan Bărbuți	PER/PSD	2000-2008
Constantin Sorin Mănduc	PNL	2008-2016
Gheorghe Sucaciu	Independent > (din 2023) PSD	2016-2026

Cartiere

Articol principal: Cartierele Făgărașului

Deoarece în România cartierele nu au un statut administrativ bine definit, diferite surse oferă un număr diferit de cartiere. Conform hărții primăriei, în Făgăraș sunt 15 cartiere și 4 zone ne-rezidențiale. Ele sunt plasate pe ambele maluri ale Oltului și includ foste sate integrate de-a lungul istoriei în oraș.

Monumente și obiective turistice

Arhitectura istorică a orașului trimite cu gândul la meșteșugarii care s-au așezat în Târgul Făgărașului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole și ale micilor meșteșugari. Stilul arhitectural este puternic influențat de cel al coloniștilor saxoni, îmbinat începând cu secolul al XVIII-lea, cu barocul austriac.

Biserica Sfânta Treime din Făgăraș, edificiu construit în contextul edictelor iozefine de toleranță religioasă (1783), monument istoric

• Cetatea Făgărașului
• Biserica „Sf. Nicolae” cel mai vechi lăcaș de cult din Făgăraș, construit în 1697 de Constantin Brâncoveanu;
• Biserica reformată, construită în 1712; este situată pe Bd. Unirii la numărul 17.
• Biserica Franciscană, cunoscută de localnici sub numele de Biserica Paterilor (1737), situată pe strada Vasile Alecsandri la numărul 1;
• Biserica „Sf. Treime”, construită în 1783, cu picturi murale din 1791;
• Biserica Unitariană (construită în 1912), str. Mihai Eminescu la numărul 1, în Făgăraș;
• Sinagoga (construită în 1870), str. Aron Pumnul, Făgăraș;

Obiective turistice

Hartă turistică a Făgărașului

Hartă turistică a Făgărașului

Cetatea Făgărașului

• Construcția Cetății Făgărașului a început la sfârșitul secolului al XIV-lea, pe locul unei cetăți de pământ din secolul al XII-lea. A fost transformată în castel fortificat în secolul al XVI-lea, devenind reședință princiară din secolul al XVII-lea. În prezent, Cetatea Făgărașului adăpostește Muzeul „Țării Făgărașului”, Biblioteca Municipală Făgăraș.
• Biserica Sfântul Nicolae din Făgăraș, construită de Constantin Brâncoveanu.
• Statuia Doamnei Stanca (bust), realizată în anul 1938 de sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974), așezată în fața cetății. Monumentul a fost realizat la propunerea lui Nicolae Iorga adresată «Grupării Femeilor Române» filiala Făgăraș, care a luat inițiativa ridicării unui bust al Doamnei Stanca.

Casa episcopului unit Ioan Inocențiu Micu Klein din Făgăraș, construită în 1727

• Biserica evanghelică din Făgăraș
• Casa Inocențiu Micu-Klein, monument istoric (1727).
• Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul a fost ridicat în anul 1931 din inițiativa și prin contribuția „Societății de ajutor și cultură” din Galați-Făgăraș. Autorul este sculptorul Dănilă Schneider. Obeliscul se află amplasat pe strada Gheorghe Doja nr. 70 și cinstește memoria ostașilor români căzuți în Primul Război Mondial. Obeliscul este susținut de un soclu în trepte și este realizat din gresie. La bază se află un vultur din bronz, cu aripile desfășurate, cu o cruce în cioc, așezat pe o cască militară. În partea superioară este fixată o cruce într-o coroană din lauri. În plan frontal, pe o placă, este o inscripție comemorativă.
• Statuia lui Badea Cârțan, în fața Casei de Cultură
• Municipiul Făgăraș poate fi un excelent punct de plecare pentru turistul care dorește să facă ascensiuni, de diferite grade de dificultate, în Munții Făgăraș.
• Complexul Turistic Sâmbăta de Sus (la 690 m altitudine), unde există o mulțime de locuri de cazare la hoteluri, vile și cabane, și unde se pot vizita obiective istorice și de artă religioasă: Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” (Mănăstirea Sâmbăta de Sus), Academia Ecumenică de la Sâmbăta... De aici, vara sau iarna, călătorul poate porni, pe Valea Sâmbetei, pe un traseu destul de ușor, care duce, în 2-3 ore, la cabana cu același nume, aflată în Munții Făgăraș, la altitudinea de 1.401 metri. Cabana Valea Sâmbetei are circa 50 de locuri de cazare, la prici. De la cabana Valea Sâmbetei, turistul poate face o ascensiune până la Fereastra Mare a Sâmbetei (2180 metri altitudine), iar de acolo poate porni, dacă este antrenat și echipat corespunzător, spre vârfurile Viștea Mare (2527 m), Moldoveanu (2544 m) ș.a.m.d.
• În fiecare an, în a doua parte a lunii august, la Făgăraș sunt organizate Zilele Făgărașului. În program participă ansambluri folclorice, formații muzicale, formații de dansuri medievale etc. Sunt prezentate filme precum și programe speciale pentru copii.

Educație și știință

• Colegiul Național „Radu Negru”, școală-pilot a învățământului făgărășan;
• Colegiul Național „Doamna Stanca” Arhivat în 27 iulie 2012, la Wayback Machine., instituție ce oferă predare atât în limba germană cât și în cea română. Este singurul colegiu din județul Brașov care oferă bursă guvernamentală elevilor, dându-le șansa de a studia în străinătate;
• Colegiul Tehnic „Aurel Vijoli”;
• Liceul Agro-industrial „Dr. Ioan Șenchea”;
• Liceul Teologic Ortodox „Constantin Brâncoveanu” (din septembrie 2010, prin transferarea claselor Seminarului teologic ortodox, existente la Colegiul Național „Doamna Stanca”, și fuzionare cu o școală generală);
• Școala Gimnazială Ovid Densusianu Făgăraș, instituție de elită la nivelul jud. Brașov
• Grădinițe.

Cultură

• Casa de Cultură
• Fundația „Negru Vodă” Arhivat în 24 noiembrie 2011, la Wayback Machine.
• Muzeul Țării Făgărașului „Valeriu Literat”

Bibliografie

În ordinea cronologică a publicării:

1. Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, pp. 303, 409.
2. Ovidiu Manițiu, Făgărașul, Călăuza Turistului, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București, 1963.
3. Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri și pînă azi, Editura Albatros, București, 1971.
4. Gheorghe Anghel, Cetăți medievale din Transilvania, Editura Meridiane, București, 1972.
5. Nicolae Iorga, Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal și Banat, vol.II, Editura Minerva, București, 1977.
6. Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983.
7. Valentin Bălăceanu, Hedda Cristea, Munții Făgărașului, Ghid turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984.
8. Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini pînă în zilele noastre, Ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 1992.
9. Pr. dr. Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994.
10. Florina Grecu, Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Robert Dobre, Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Edit. Universității din București, 2008.
11. Lukacs, Antal (2009). Țara Făgărașului în Evul Medu (Secolele XIII-XVI). București: Editura Enciclopedică. ISBN 973-45-0298-0. 
12. Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
13. Iulian Marius Șchiopu (editor), Muzeul Țării Făgărașului „Valter Literat”, 720 de ani de istorie a Făgărașului, Alba Iulia, 2011, ISBN 9789731173375
14. Constantin Băjenaru, Comitatul Făgăraș (1876-1918), Editura Altip, Alba Iulia, 2016.

Imagini

• 
  Cetatea Fagărașului văzută de Ludwig Rohbock
• 
  Negru-Vodă
• 
  Ioan Inocențiu Micu Klein
• 
  Nicolae Densușianu
• 
  Ovid Densusianu
• 
  Cetatea Făgărașului (monument istoric)
• 
  Oltul la Făgăraș
• 
  Podul peste râul Olt
• 
  Ruinele combinatului chimic
• 
  Bustul Doamnei Stanca (monument istoric)
• 
  Clădirea cercului militar (monument istoric)
• 
  Casă de sec.XVIII pe str.Nicolae Bălcescu, nr.53 (monument istoric)
• 
  Turnul bisericii evanghelice
• 
  Altarul bisericii evanghelice
• 
  Coronamentul amvonului
• 
  Baia comunală (monument istoric)
• 
  Biserica reformată (monument istoric)
• 
  Gara veche
• 
  Clădirea Băncii Naționale (monument istoric)
• 
  Biserica „Sf. Nicolae"- Brâncoveanu (monument istoric)
• 
  Sediul Poliției (monument istoric)
• 
  Sinagoga
• 
  Colegiul Național „Radu Negru”
• 
  Mănăstirea franciscană, 1721 (monument istoric)
• 
  Casă de sec.XIX pe str.Doamna Stanca, nr.44 (monument istoric)
• 
  Catedrala ortodoxă

Vezi și

• Avrig - Scorei - Făgăraș (arie de protecție specială avifaunistică)
• Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu (sit de importanță comunitară).
• Podișul Hârtibaciului (arie de protecție specială avifaunistică)

Legături externe

• Primăria Făgăras
• Siteul oficial al Colegiului Național Radu Negru
• http://radunegru.licee.edu.ro/ Arhivat în 28 august 2008, la Wayback Machine.
• Colegiul Național "Doamna Stanca" din Făgăraș Arhivat în 27 iulie 2012, la Wayback Machine.
• Starea vremii la Făgăraș Arhivat în 13 octombrie 2007, la Wayback Machine.
• România în imagini - Orașul Făgăraș Arhivat în 1 decembrie 2020, la Wayback Machine.
• Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.
• Anuarul „Socec” al României Mari, 1924-1926 (pp.401-404), Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii
• O calatorie la poalele istoriei, 10 iulie 2007, Lucian Vasilescu, Descoperă