Recea, Brașov

Coordonate: 45°43′52″N 24°56′34″E ({{PAGENAME}}) / 45.73111°N 24.94278°E45.73111; 24.94278
Recea
— sat și reședință de comună —
Biserica Acoperământul Maicii Domnului
Recea Recea (România) Localizarea satului pe harta României
Recea Recea (Județul Brașov) Localizarea satului pe harta județului Brașov

Țară	România
Județ	Brașov
Comună	Recea

SIRUTA	41747
Atestare documentară	1520^[1]

Altitudine^[2]	551 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	933 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	507180
Prefix telefonic	+40 x59 ^[3]

Prezență online
GeoNames

Recea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă) Recea în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Recea (în maghiară Vajdarécse) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România.

Atestare documentară

Prima mențiune documentară este din anul 1534. În 1640 localitatea este atestată documentar cu denumirea Rétse, iar în 1769 este consemnată în documente Vajda Rétse^[4].

Așezare geografică

Localitatea este situată la 13 km sud-vest de municipiul Făgăraș^[5].

Istoric

Recea de astăzi a rezultat prin comasarea așezărilor Vaida-Recea (în maghiară Vajdarécse, în germană Waywodretschen, în trad. „Recea Voivodală”) și Telechi-Recea (în maghiară Telekirécse), cunoscută și ca „Recea Telechiană”. Comasarea a avut loc după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Demografie

La recensământul (conscripțiunea)^[6] realizat(ă), în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului greco-catolic de la Blaj, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească (Locus valachicus) Vaida-Recea, erau recenzate 90 de familii, (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în Vaida-Recea anului 1733, trăiau circa 450 de români.^[7] Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că erau recenzați în localitate trei preoți: Rád, Luka și Jene (Radu, Luca și Ene), toți trei neuniți (adică ortodocși). La Telechi-Recea erau recenzate 69 de familii, adică vreo 345 de români. Aici auu fost recenzați trei preoți neuniți: Gligorie, Iuon și Vaszilie.^[7] Numele localităților (Vajda-Récse și respectiv Teleki-Récse), precum și al preoților erau redate cu alfabetul limbii maghiare întrucât registrele recensământului urmau să fie date unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.^[8]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați la Vaida-Recea 670 locuitori, dintre care 652 greco-catolici, 10 baptiști, 6 ortodocși și 2 romano-catolici.^[9] La Telechi-Recea au fost înregistrați 688 locuitori, dintre care 480 greco-catolici, 200 ortodocși și 2 reformați.^[10]

Turism

Din Recea, prin satul Dejani, se poate ajunge, în circa 6-7 ore, în Curmătura Brătilei din creasta Munților Făgăraș, de unde există trasee spre Piatra Craiului și spre Iezer-Păpușa.

Personalități

Ioan Boeriu (n. 10 octombrie 1859, Vaida-Recea - d. 1949, Sibiu), feldmareșal cezaro-crăiesc (general al armatei imperiale austro-ungare), baron, apoi, după 1918, general de corp de armată în România Mare;
La Netotu s-a născut Ioan Gavrilă Ogoranu, conducătorul grupului de luptători anticomuniști care a acționat în Munții Făgărașului între anii 1949 - 1956 printre care și Miloșan Pandele și Liviu Receanu din Dejani. Ioan Gavrilă Ogoranu, acest veritabil erou, a decedat la începutul lunii mai 2006.
Virgil Fulicea (1907-1979), sculptor și profesor universitar la Cluj-Napoca, s-a născut la Vaida-Recea.
În Telechi-Recea s-a născut Aurel Vijoli, fost viceguvernator, guvernator și președinte al Băncii Naționale a României (1945-1952), adjunct al ministrului Finanțelor, ministru al Finanțelor (n. 1902- d. 1981).
Ilarion Urs (n. 4 martie 1955), stareț al Mănăstirii Sâmbăta de Sus (2000-2015) și episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (din 2015)

Note

↑ https://romaniadategeografice.net/unitati-admin-teritoriale/judete/judete-b/brasov/. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ „Google Earth” (în mai multe limbi). Google. 2001. Wikidata Q42274.
↑ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
↑ Recea | ERDÉLY, BÁNSÁG ÉS PARTIUM TÖRTÉNETI ÉS KÖZIGAZGATÁSI HELYSÉGNÉVTÁRA | Kézikönyvtár (în maghiară), www.arcanum.com
↑ https://distanta.ro/fagaras/recea-brasov
↑ Conscripțiunea Românilor din Transilvania de la 1733 In: Augustin Bunea, (1900), pp. 304-415.
1 2 Augustin Bunea, (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, p. 410.
↑ Augustin Bunea, (1900), p. 303.
↑ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 618.
↑ Idem.

Bibliografie

Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaș [Blaj], Anul Domnului 1900, Dela s. Unire 200, Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat.

Legături externe

Imagini

Intrarea în localitate
Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”
Biserica „Sfinții Arhangheli”
Mănăstirea Berivoii Mari

[wdref-974f56b12a5609535fdaf2be090a735e-1] ttps://romaniadategeografice.net/unitati-admin-teritoriale/judete/judete-b/brasov/. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[wdref-a76644951ebca508777378db1526a2ac-2] „Google Earth” (în mai multe limbi). Google. 2001. Wikidata Q42274.

[3] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[4] Recea | ERDÉLY, BÁNSÁG ÉS PARTIUM TÖRTÉNETI ÉS KÖZIGAZGATÁSI HELYSÉGNÉVTÁRA | Kézikönyvtár (în maghiară), www.arcanum.com

[5] ttps://distanta.ro/fagaras/recea-brasov

[6] Conscripțiunea Românilor din Transilvania de la 1733 In: Augustin Bunea, (1900), pp. 304-415.

[aub-7] 1 2 Augustin Bunea, (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, p. 410.

[8] Augustin Bunea, (1900), p. 303.

[9] Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 618.

[10] Idem.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

v d m Localități care fac parte din Țara Făgărașului denumită și Țara Oltului
Municipii și orașe	Avrig • Victoria• Făgăraș
Comune (aldin) și sate	Arpașu de Jos• Arpașu de Sus• Beclean • Berivoi • Bogata Olteană •Boholț• Breaza • Bucium •Calbor• Cârța • Cârțișoara • Cincșor • Colun • Comăna de Jos • Comăna de Sus • Copăcel• Corbi • Cuciulata • Dejani • Dopca • Drăguș • Dridif • Fântâna • Feldioara • Grid • Gura Văii • Hălmeag • Hârseni • Hoghiz • Hurez • Iași • Ileni • Lisa • Ludișor • Lupșa • Luța • Măliniș • Mărgineni • Mândra • Nou Român• Ohaba • Olteț • Paltin • Părău • Perșani • Poienița • Pojorta • Porumbacu de Jos • Porumbacu de Sus • Racovița • Râușor • Recea • Rucăr • Sărata • Săsciori • Săvăstreni • Sâmbăta de Jos • Sâmbăta de Sus • Scoreiu • Sebeș • Sebeșu de Jos • Sebeșu de Sus • Stațiunea Climaterică Sâmbăta • Șercaia • Șercăița • Șinca • Șinca Nouă • Șona • Toderița • Turnu Roșu • Ucea de Jos • Ucea de Sus • Vad • Vâlcea • Veneția de Jos • Veneția de Sus • Viștea de Jos • Viștea de Sus • Viștișoara • Voila• Voivodeni

v d m Localități care au aparținut până în 1851 de Regimentul I de Graniță de la Orlat
Compania I-a	Almașu Mic • Almașu Sec • Bârcea Mică • Bretelin • Căoi • Cârjiți • Cozia • Cristur • Hășdat • Mănerău • Peștișu Mic • Răcăștia • Vețel	Dispunerea în teritoriu a companiilor
Compania a II-a	Cârnești • Clopotiva • Fărcădin • Hațeg • Peștișu Mare • Silvașu de Jos • Silvașu de Sus • Totești • Zeicani
Compania a III-a	Băiești • Baru Mare • Galați • Coroiești • Livadia • Paroș • Râu Alb • Săcel • Sălașu de Sus • Zăvoi (fost Mățești)
Compania a IV-a	Cugir • Băcia • Hărău • Spini
Compania a V-a	Jina
Compania a VI-a	Orlat • Veștem
Compania a VII-a	Porumbacu de Jos • Porumbacu de Sus • Racovița • Scoreiu
Compania a VIII-a	Drăguș • Olteț (fost Beșimbac) • Ucea de Jos · Ucea de Sus • Viștea de Jos • Viștea de Sus • Arpașu de Jos • Arpașu de Sus
Compania a IX-a	Breaza • Dejani • Dridif • Gura Văii • Lisa • Ludișor • Pojorta • Recea • Voila • Voivodenii Mari • Voivodenii Mici
Compania a X-a	Berivoii Mari • Berivoii Mici • Copăcel • Hârseni • Hurez • Iași • Mărgineni • Râușor • Săsciori • Săvăstreni • Sebeș
Compania a XI-a	Bucium • Ohaba • Șinca Veche • Vad
Compania a XII-a	Dumbrăvița (fost Țânțari) • Tohanu Vechi
Localități militarizate parțial sau total (cele cu text aldin), după J.H.Benigni, Satistische Skizze der Siebenbürgischen Militärgrenze, Hermannstadt, 1834, p.X.

v d m Subdiviziunile administrative ale județului Brașov
Reședința	Brașov (253.200 loc.)
Municipii	Codlea (21.708 loc.) Făgăraș (30.714 loc.) Săcele (30.798 loc.)
Orașe	Ghimbav (4.698 loc.) Predeal (4.755 loc.) Râșnov (15.022 loc.) Rupea (5.269 loc.) Victoria (7.386 loc.) Zărnești (23.476 loc.)
Comune	Apața Augustin Beclean Bod Bran Budila Bunești Cața Cincu Comăna Cristian Crizbav Drăguș Dumbrăvița Feldioara Fundata Hălchiu Hărman Hârseni Hoghiz Holbav Homorod Jibert Lisa Mândra Măieruș Moieciu Ormeniș Părău Poiana Mărului Prejmer Racoș Recea Sâmbăta de Sus Sânpetru Șercaia Șinca Șinca Nouă Șoarș Tărlungeni Teliu Ticușu Ucea Ungra Vama Buzăului Viștea Voila Vulcan
Sate	Sate din județul Brașov