Sari la conținut

Milan Kundera

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Milan Kundera
Milan Kundera
Milan Kundera ()
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Brno-Královo Pole⁠(d), Moravian-Silesian country⁠(d), Cehoslovacia[5] Modificați la Wikidata
Decedat (94 de ani)[6][7][8][9] Modificați la Wikidata
Paris, Île-de-France, Franța[10] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatÚstřední hřbitov v Brně[*][[Ústřední hřbitov v Brně (cemetery in Brno, Czech Republic)|​]] (iunie 2026)[11] Modificați la Wikidata
PărințiLudvík Kundera[*]​[12][13][14]
Milada Kunderová[*]​[13][14] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuVěra Kundera[*]​ (–)[15]
Olga Haasová-Smrčková[*]​ (–anii 1960)[16] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța (–)[17]
 Cehia (–)[18][17]
 Cehoslovacia (–)[19]
apatrid (–)[20] Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
scenarist
traducător
romancier
profesor universitar
poet
dramaturg[*]​
eseist
prozator[*]​
povestitor[*]​
satirical novelist[*][[satirical novelist (person who writes satirical novels)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitefranceză[21][22]
cehă[23][21][22] Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Comunist din Cehoslovacia[24] ,  Partidul Comunist din Cehoslovacia[24]  Modificați la Wikidata
StudiiFilozofická fakulta Univerzity Karlovy[*][[Filozofická fakulta Univerzity Karlovy (faculty of Charles University in Prague)|​]] ()[24]
Filmová a televizní fakulta Akademie múzických umění v Praze[*]​ ()[24][9]
Limbicehă[25]
franceză[25]  Modificați la Wikidata
PatronajȘcoala Superioară de Înalte Studii în Științe Sociale  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeGluma
Kniha smíchu a zapomnění[*][[Kniha smíchu a zapomnění |​]]
Insuportabila ușurătate a ființei
Nesmrtelnost[*][[Nesmrtelnost |​]]
Iubiri caraghioase[*]​
L'Art du roman[*][[L'Art du roman |​]]
Viața e în altă parte[*]​
Q78152429[*]​
Valčík na rozloučenou[*][[Valčík na rozloučenou |​]]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Herder[24]
prix mondial Cino-Del-Duca[*][[prix mondial Cino-Del-Duca (international literary award)|​]][26]
Medaile Za zásluhy 1. stupně[*][[Medaile Za zásluhy 1. stupně (highest class of the Czech Medal of Merit)|​]][24]
Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]​[24]
premiul Vilenica[*]​
Premiul Médicis pentru literatură străină[24][9]
Premiul Nelly Sachs[24]
Premiul Ierusalimului[*]​[24]
Cena města Brna[*][[Cena města Brna (Czech award)|​]]
cetățean de onoare al orașului Brno[*]​
Cena Jaroslava Seiferta[*][[Cena Jaroslava Seiferta (Czech literary award)|​]][24]
prix de la critique[*][[prix de la critique (award)|​]][27]
Premiul Statului Austriac pentru literatură europeană
Common Wealth Award of Distinguished Service[*][[Common Wealth Award of Distinguished Service (American achievement award)|​]][24]
premiul Franz Kafka[*]​[28]
zlati red za zasluge[*][[zlati red za zasluge (order of the Republic of Slovenia)|​]][29]
honorary doctor of the University of Michigan[*][[honorary doctor of the University of Michigan |​]]
Premio Mondello[*][[Premio Mondello (Italian literary award)|​]][24]
Premiul BnF[*]​[14]
Státní cena za literaturu a překladatelské dílo[*][[Státní cena za literaturu a překladatelské dílo |​]][14]
prix Europa-Littérature[*][[prix Europa-Littérature |​]][14]
Premiul de stat „Klement Gottwald”[*]​[9]
Premio Arcebispo Xoán de San Clemente de novela estranxeira[*]​
prix Aujourd'hui[*][[prix Aujourd'hui (French literary award for political, philosophical or historical works that shed light on the contemporary era (1962–))|​]]
Prix Nessim Habif[*][[Prix Nessim Habif |​]][30]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Milan Kundera (n. , Brno-Královo Pole⁠(d), Moravian-Silesian country⁠(d), Cehoslovacia – d. , Paris, Île-de-France, Franța) a fost un romancier și eseist francez de origine cehă. A trăit în Franța din 1975, fiind cetățean francez din 1981.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Când, în 1968, tancurile sovietice spulberau Primăvara de la Praga, dezghețul comunismului stalinist, Milan Kundera era deja un scriitor cunoscut întrucât publicase poezie, teatru, eseuri, iar primul său roman, Gluma, și nuvelele adunate în volumul Iubiri caraghioase fusesera tipărite în ultimul an în peste 150.000 de exemplare.

Kundera, împreună cu alți artiști și scriitori cehi, printre care și Václav Havel, a fost implicat în 1968 în mișcarea de emancipare politică cunoscută ca Primăvara de la Praga, o perioadă în care un regim democratic a fost în cele din urmă strivit de intervenția brutală a armatei sovietice și aliaților ei din Pactul de la Varșovia care au participat la invadarea Cehoslovaciei, dintre care au lipsit RS România și RP Ungară.

În primul său roman, Gluma, parcă presimțind viitoarea invazie sovietică, Kundera scrisese o satiră la adresa totalitarismului din era comunistă. Din acest motiv i-a fost ridicat dreptul de semnătură și au urmat represaliile. Noile autorități cehe pro-sovietice l-au exclus de la Catedra de literatură universală pe care o ocupa la Academia de Film și i-au eliminat cărțile din toate bibliotecile Cehoslovaciei.

Cum ar fi putut Kundera să accepte un regim împietrit în stalinismul deceniului al șaselea al secolului 20, când el însuși fusese nu doar un participant activ la efervescența mișcării pragheze, dar mai și declarase – și ilustrase această declarație prin înseși cărțile sale – că tocmai stalinismul l-a învățat virtutea izbăvitoare a râsului? Totuși, existând o limită a rezistenței, în 1975, Kundera a fugit în Franța. Următorul roman, Viața e în altă parte, i-a apărut în 1979 în Franța, iar doi ani mai târziu autorul însuși se stabilea aici, devenind, în scurt timp un scriitor de faimă internațională, tradus în toate limbile importante ale lumii. Viața e în altă parte este un soi de struțo-camilă, fiind și un roman, și o colecție de povestiri și conținând și visele autorului.

In 2010 a fost suspectat că ar fi fost informator al poliției comuniste (StB) și ar fi denunțat un agent CIA în anii 50.[31] Agentul CIA a fost capturat de organele securității cehe (VB) și Kundera a fost apreciat de comuniști.[32] A fost suspectat de asemenea de colaborare cu NKVD (KGB), dar aceasta nu s-a putut verifica - neavând încă acces la arhivele KGB.

În 1984, a publicat Insuportabila ușurătate a ființei, pe care, în ciuda faptului că e cea mai cunoscută dintre cărțile sale, Kundera o consideră drept cea mai proastă. În 1988, regizorul american Philip Kaufman a ecranizat cartea, dar filmul său e mult diferit.

În 1990, Kundera a publicat Nemurirea. Romanul acesta are un subtext mai curând filosofic și nu unul politic, ca celelalte romane.

Cărți scrise în limba cehă

[modificare | modificare sursă]
  • Ridicole iubiri sau Iubiri caraghioase, nuvele (Směšné lásky, 1960,1963, 1965, 1968; 1970)
  • Gluma, roman (Žert, 1965/1967)
  • Viața e în altă parte, roman (Život je jinde, 1969/1970)
  • Insuportabila ușurătate a ființei (Nesnesitelná lehkost bytí), 1984, roman
  • Valsul de adio, (Valčík na rozloučenou, 1970/1971; Gallimard, Paris 1976, La valse aux adieux)
  • Cartea râsului și a uitării, (Kniha smíchu a zapomnění, 1978).

Cărți scrise in limba franceză

[modificare | modificare sursă]
  • Jacques și stăpânul său. Omagiu lui Denis Diderot, teatru
  • Arta romanului, eseu
  • Nemurirea,roman, (1990)
  • Lentoarea, roman, (1994)
  • Identitatea, roman, (1998)
  • Ignoranța, roman, (2000)
  • Perdeaua care cade, (2005)

Traduceri în limba română

[modificare | modificare sursă]

Primele traduceri au apărut în seria de autor Milan Kundera la editura Univers și au fost reluate la editura Humanitas într-o nouă traducere.

  • Gluma, Traducere de Jean Grosu, Humanitas, 2019, ISBN 978-606-779-48-47
  • Ridicole iubiri,Traducere de Jean Grosu, Editura Univers, 1991, ISBN 973-34-0200-1
  • Viața e în altă parte, Traducere de Jean Grosu, Humanitas, 2007, ISBN 978-973-50-1800-9
  • Valsul de adio, Traducere de Jean Grosu, Humanitas, 2020, ISBN 978-973-50-1800-9
  • Cartea râsului și a uitării, Traducere de Mariana Vorona, Humanitas, 2018, ISBN 978-606-779-40-45
  • Lentoarea, Traducere de Emanoil Marcu, Humanitas, 2004, 2018, ISBN 978-606-779-184-6
  • Identitatea, Traducere de Emanoil Marcu, Humanitas, 2008, ISBN 978-973-50-2000-2
  • Ignoranța, Humanitas fiction, 2019, ISBN 978-606-779-50-28
  • Nemurirea, Traducere din cehă de Jean Grosu, Humanitas, 2002, ISBN 973-50-0320-1
  • Iubiri caraghioase, Humanitas, 2020, ISBN 978-606-779-50-11
  • Sărbătoarea neînsemnătății, Traducere de Ioana Pârvulescu, Humanitas, 2021, ISBN 978-606-779-78-17
  • Kundera, Milan (), Insuportabila ușurătate a ființei, tradus de Jean Grosu, București, 2022: Editura Humanitas, 348 pag., ISBN 978 973 50 4080 2 
  • Arta romanului, Humanitas, 2022, ISBN 978-606-779-94-77
  • Un Occident răpit sau tragedia Europei Centrale, Humanitas fiction, 2023, ISBN 978-606-097-19-86
  • Optzeci și nouă de cuvinte urmat de Praga, poem ce dispare, Traducere din franceză și note de Bogdan Ghiu, Humanitas Fiction, 2026

Adaptări

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Milan Kundera” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
  2. ↑ „Milan Kundera” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
  3. ↑ „Milan Kundera”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  4. ↑ „The Fine Art Archive”. Wikidata Q10855166. Accesat în .
  5. ↑ „Encyklopedie dějin Brna” (în cehă). Encyklopedie dějin Brna[*]. Wikidata Q16765207. Accesat în .
  6. ↑ Martine Boyer-Weinmann (). Jérôme Fenoglio; Marie-Pierre Lannelongue, ed. „Milan Kundera” (în franceză). Paris: Le Monde. ISSN 0395-2037. OCLC 1758539. Wikidata Q12461. Accesat în .
  7. ↑ Martin Balucha (). „Ve věku 94 let zemřel Milan Kundera. Ve světě patřil mezi nejznámější české spisovatele” (în cehă). Český rozhlas[*]. Wikidata Q76591659. Accesat în .
  8. ↑ „Milan Kundera”. Fichier des personnes décédées mirror[*]. Wikidata Q100324112. Accesat în .
  9. 1 2 3 4 Research Library in Olomouc. „REGO” (în cehă). Wikidata Q125023568. Accesat în .
  10. ↑ „Fichier des personnes décédées mirror”. Fichier des personnes décédées mirror[*]. Wikidata Q100324112. Accesat în .
  11. ↑ https://www.ceskenoviny.cz/zpravy/urny-spisovatele-kundery-a-jeho-zeny-jsou-na-ustrednim-hrbitove-v-brne/2840463. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ↑ „Milan Kundera” (în cehă). Slovník české literatury po roce 1945[*]. Wikidata Q99766710.
  13. 1 2 „Milan Kundera” (în cehă). Encyklopedie dějin Brna[*]. Wikidata Q16765207. Accesat în .
  14. 1 2 3 4 5 „Milan Kundera” (în engleză). Who's Who[*]. ISSN 0083-937X. Wikidata Q2567271.
  15. ↑ https://www.nouvelobs.com/culture/20230712.OBS75656/la-mort-de-milan-kundera-sa-derniere-plaisanterie.html. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  16. ↑ „Zemřela Olga Haasová-Smrčková, neteř Huga Haase a první žena Milana Kundery” (în cehă). . Wikidata Q12021344. Accesat în .
  17. 1 2 Ariane Chemin (). Jérôme Fenoglio; Marie-Pierre Lannelongue, ed. „Milan Kundera” (în franceză). Paris: Le Monde. ISSN 0395-2037. OCLC 1758539. Wikidata Q12461. Accesat în .
  18. ↑ Jan Rovenský (). „Milan Kundera má po 40 letech opět české občanství” (în cehă). Borgis[*]. Wikidata Q7064916. Accesat în .
  19. ↑ „Records of persons of interest”. Wikidata Q104900509.
  20. ↑ „Milan Kundera, une vie d'écrivain”. martie 2019.
  21. 1 2 „Milan Kundera”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  22. 1 2 „Milan Kundera”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
  23. ↑ Bibliothèque nationale de France. „Milan Kundera” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  24. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 „Milan Kundera – iLiteratura.cz” (în cehă). . Accesat în .
  25. 1 2 Daniel Lewis (). „Milan Kundera, Literary Star Who Skewered Communist Rule, Dies at 94” (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în .
  26. ↑ „Milan Kundera”. Institut de France. Accesat în .
  27. ↑ „Milan Kundera” (în franceză). academie-francaise.fr[*]. Wikidata Q107214508.
  28. ↑ „Milan Kundera 'joyfully' accepts Czech Republic's Franz Kafka prize” (în engleză). TheGuardian.com[*]. Accesat în .
  29. ↑ „Pahor pisatelju Milanu Kunderi podelil zlati red za zasluge” (în slovenă). . Accesat în .
  30. ↑ https://www.arllfb.be/prixlitteraires/laureats.html. Accesat în . Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  31. ↑ Mai interesează pe cineva?, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 445, octombrie 2008, accesat la 30 ianuarie 2014
  32. ↑ Jmenné evidence – Archiv bezpečnostních složek, www.abscr.cz

Referințe critice

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Milan_Kundera&oldid=17949191