Václav Havel

Pentru un sportiv, vedeți Václav Havel (canoist).

Date personale
Václav Havel
Václav Havel (14 noiembrie 2009)
Născut	5 octombrie 1936^[1]^[2]^[3]^[4] Praga, Cehoslovacia^[5]^[1]^[6]^[7]
Decedat	18 decembrie 2011 (75 de ani)^[8]^[9]^[2]^[10] Hrádeček^⁠(d), Vlčice^⁠(d), Hradec Králové, Cehia^[1]
Înmormântat	cimitirul Vinohrady (4 ianuarie 2012)^[11]^[12]
Cauza decesului	cauze naturale (insuficiență respiratorie)
Părinți	Václav M. Havel[]^[13] Božena Havlová[]^[13]
Frați și surori	Ivan M. Havel[*]^[14]
Căsătorit cu	Olga Havlová[*] (9 iulie 1964–27 ianuarie 1996)^[15] Dagmar Havlová (4 ianuarie 1997–18 decembrie 2011)^[16]^[17]
Număr de copii	0
Cetățenie	Cehoslovacia Cehia
Religie	catolic nepracticant[*]
Ocupație	scriitor dramaturg politician regizor[] poet regizor de film activist pentru drepturile omului disident eseist filosof publicist prizonier politic dramaturg[]
Limbi vorbite	cehă^[2]^[18]^[19]
Primul președinte al Republicii Cehe
În funcție 2 februarie 1993 – 2 februarie 2003
Succedat de	Václav Klaus
Președinte al Cehoslovaciei
În funcție 29 decembrie 1989 – 20 iulie 1992
Precedat de	Gustáv Husák
mluvčí Charty 77

Premii	Premiul Carol cel Mare (9 mai 1991) Legiunea de Onoare în grad de Mare Cruce[] (martie 1990) Ordinul Leul Alb[] (octombrie 2003) Řád Tomáše Garrigua Masaryka I. třídy[] (octombrie 2003) Medalia Prezidențială pentru Libertate de la George W. Bush (iulie 2003) Ordinul Dublei Cruci Albe în grad de mare cruce[] de la Rudolf Schuster, președinte al Slovaciei (29 ianuarie 2003) Vytauto Didžiojo ordino Didysis kryžius[] (septembrie 1999) Crucea Terra Mariana cu colan[] (30 mai 1996) Ordinul Vulturul Alb (octombrie 1993) ...mai multe...
Partid politic	Občanské fórum[*] (1989–1991)
Alma mater	Universitatea Tehnică Cehă din Praga (1957)^[20] Divadelní fakulta Akademie múzických umění v Praze[] Akademické gymnázium Štěpánská[] (1955)^[20]
Semnătură

Prezență online
site web oficial Internet Movie Database
Modifică date / text

Václav Havel (n. 5 octombrie 1936, Praga, Cehoslovacia – d. 18 decembrie 2011, Hrádeček^⁠(d), Vlčice^⁠(d), Hradec Králové, Cehia) a fost un scriitor, dramaturg și disident ceh. A fost ultimul președinte al Cehoslovaciei (1990-1992) și primul președinte al Republicii Cehe (1993-2003).

Copilăria și tinerețea

S-a născut pe 5 octombrie 1936 la Praga. Fiul unor capitaliști bogați, are de suferit de pe urma comunismului încă din adolescență. Nu îi este permis să facă studii universitare așa că merge la cursuri de seral. La vârsta de 15 ani își descoperă pasiunea pentru poezie. Scrierile sale sunt influențate de Kafka, chiar dacă operele acestuia erau interzise în acea vreme.

După satisfacerea serviciului militar, lucrează ca mașinist la un teatru din Praga (Teatrul pe balustradă - Divadlo Na Zábradlí) și studiază arta dramatică prin corespondență. După lovitura de stat organizată și condusă de Moscova din 1948 familia sa își pierde proprietățile și este considerată pro-Germană și că a colaborat cu ocupantul (acuzație formulată în ziarul comunist Rudé Právo din 23 februarie, 1989) și lui Havel i se ridică tot felul de obstacole dar face cursuri de liceu la seral și intră la Institutul Politehnic din Praga în (1957). Prima piesă reprezentată a fost Petrecerea din grădină (1963) iar cea mai cunoscută piesă a sa este Largo Desolato. În 1964 s-a căsătorit cu Olga Šplíchalová (1933–1996).

Cariera politică

În această perioadă își începe și cariera politică, din postura de disident, lucru care îi influențează și opera. În 1968, anul Primăverii de la Praga, este dat afară de la teatru. Activismul său politic îl costă cinci ani de închisoare. Această dizidență a culminat în momentul publicării Cartei 77 un manifest politic, scris pentru a acuza arestarea membrilor grupului de muzică psihedelică Plastic People of the Universe. Teoria sa politică cea mai articulată și mai onorată este cea a „Post-Totalitarismului” (vezi: puterea celor fără de putere), un termen utilizat pentru a descrie viața socială și politică după încheierea „minciunii comuniste”.

A fost un suporter pasionat al rezistenței nonviolente, teoretizată altădată de un celebru politician indian, Mahatma Gandhi. A fost unul dintre liderii Revoluției de Catifea din 1989 și devine președinte după primele alegeri libere. Pe 29 decembrie 1989, fiind deja președinte al Forumului Civic, a fost ales președinte al primului parlament liber.

În 1996, împreună cu filantropul japonez Yohei Sasakawa și cu laureatul premiului Nobel pentru pace, Elie Wiesel, pune bazele fundației Forum 2000, o organizație care are ca scop declarat identificarea problemelor cheie ale societății actuale și dezvoltarea de soluții pentru conflictele de ordin religios, cultural sau interetnic.

Destrămarea Cehoslovaciei

Un insucces al carierei sale politice l-a reprezentat destrămarea Cehoslovaciei, în 1992, căreia Havel i s-a opus. Pe 3 iulie al acelui an parlamentul cehoslovac a refuzat realegerea lui Havel ca președinte al țării, pe motiv că s-a pronunțat pentru menținerea Cehoslovaciei. A demisionat din funcție pe 20 iulie 1992, după Declarația de Independență a Slovaciei. Astfel Havel a devenit ultimul președinte al Cehoslovaciei și primul președinte al Cehiei. Asociatul său apropiat a fost Ivan Medek, care a devenit șeful biroului prezidențial.^[21]

În 1993 devine primul președinte al Cehiei. În 1996 soția sa moare de cancer. Se recăsătorește în 1997, cu actrița Dagmar Veškrnová. Este reales președinte în 1998, în ciuda faptului că e bolnav ca urmare a anilor de detenție și a excesului de tutun. În 2003 iese de pe scena politică după ce încheie cel de-al doilea mandat politic de președinte, iar biroul său este ocupat de marele sau oponent, Václav Klaus, cel mai redutabil adversar politic al său.

Ceremonia funerară

Ceremonia funerară din 23 decembrie 2011, a avut loc în Catedrala Sfântul Vitus din Praga, și au participat Nicolas Sarkozy, președinte al Franței, Traian Băsescu, președintele României, Christian Wulff, președinte al Germaniei, David Cameron, premier britanic, Hillary Clinton, secretar de stat al SUA alături de fostul președinte Bill Clinton.^[22]

Anecdote

Piesa lui Samuel Beckett Catastrofa i-a fost dedicată lui Havel.^[23]

Havel a fost fumător înrăit.^[24]^[25]^[26]

Dramaturgia lui Havel

Petrecerea din grădină (1963)
Memorandumul (1965)
Probleme tot mai mari de concentrare (1968)
Opera cerșetorilor (1975)
Audience (1978)
Părerea personală (1978)
Protest (1978)
Largo desolato (1985)
Tentația (1986)
Redevelopment (1987)

Operele lui Havel

Scrisori către Olga (1988)
Scrisori deschise (1991)
Deranjând pacea (1991)
Puterea celor fără de putere (1985)
Arta imposibilului (1998)

Note

1 2 3 http://www.vaclavhavel-library.org/. Accesat în 30 martie 2015. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Václav Havel” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în 10 octombrie 2015.
↑ „Václav Havel” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în 9 octombrie 2017.
↑ „Václav Havel”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în 23 noiembrie 2019.
↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 10 decembrie 2014.
↑ „Národní autority České republiky”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în 23 noiembrie 2019.
↑ „abART”. abART[*]. Wikidata Q107456632. Accesat în 1 aprilie 2021.
↑ http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-16236393. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 9 aprilie 2014.
↑ Itaú Cultural. Václav Havel (în portugheză). São Paulo: Enciclopédia Itaú Cultural[*]. ISBN 978-85-7979-060-7. OCLC 200770911. OL 28154359M. Wikidata Q41599984. Accesat în 9 octombrie 2017.
↑ http://www.radio.cz/en/section/curraffrs/vaclav-havel-to-be-given-state-funeral-and-highest-military-honors. Accesat în 30 martie 2015. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ „Václav Havel” (în engleză). BillionGraves[*]. Wikidata Q37774202.
1 2 https://archive.vaclavhavel-library.org/Archive/Event?&&&&eventYear=1936. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ https://web.archive.org/web/20060528191303/http://www.columbia.edu/~js322/nyl/1997/n5/havel.html. Arhivat din original la 28 mai 2006. Accesat în 30 martie 2015. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ https://archive.vaclavhavel-library.org/Archive/Event?eventYear=1964&page=2. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ https://archive.vaclavhavel-library.org/Archive/Event?eventYear=1997&&&&page=10. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ „HN.cz” (în cehă). Economia[*]. 6 ianuarie 1997. ISSN 1213-7693. Wikidata Q12021348. Accesat în 28 ianuarie 2021.
↑ „Václav Havel”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în 1 martie 2022.
↑ „Václav Havel”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
1 2 http://www.vaclavhavel-library.org/cs/vaclav-havel/zivotopis/1936-1959. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
↑ (cs) PRECLÍK, Vratislav. Masaryk a legie (TGM and legions), váz. kniha, book 219 str., first issue vydalo nakladatelství Paris Karviná, Žižkova 2379 (734 01 Karviná, Czechia) ve spolupráci s Masarykovým demokratickým hnutím (in association with the Masaryk Democratic Movement), 2019, ISBN 978-80-87173-47-3, str. 24-25, s. 151, s. 157, s. 169, s. 184, s. 185
↑ Vaclav Havel wird beigesetzt, BR, 23 decembrie 2011.
↑ 'Godot is here': how Samuel Beckett and Vaclav Havel changed history | Culture | The Guardian
↑ Bilefsky, Dan; Perlez, Jane (18 decembrie 2011), Vaclav Havel, Former Czech President, Dies at 75 (în engleză), The New York Times, ISSN 0362-4331
↑ BBC News - Vaclav Havel, Czech leader and playwright, dies at 75
↑ Vaclav Havel: timeline of the former Czech president - Telegraph

Bibliografie

Keane, John. Václav Havel: A Political Tragedy in Six Acts. New York: Basic Books, 2000. ISBN 0-465-03719-4. (A sample chapter [in HTML and PDF formats] is linked on the author's website, "Books" Arhivat în 18 iulie 2006, la Wayback Machine..)
Kriseová, Eda. Václav Havel. Trans. Caleb Crain. New York: St. Martin's Press, 1993. ISBN 0-312-10317-4.
Pontuso, James F. Václav Havel: Civic Responsibility in the Postmodern Age. New York: Rowman & Littlefield, 2004. ISBN 0-7425-2256-3.
Rocamora, Carol. Acts of Courage. New York: Smith & Kraus, 2004. ISBN 1-57525-344-5.
Symynkywicz, Jeffrey. Václav Havel and the Velvet Revolution. Parsippany, New Jersey: Dillon Press, 1995. ISBN 0-87518-607-6.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Václav Havel

Pagina oficială Václav Havel
Havel Festival Arhivat în 8 ianuarie 2015, la Wayback Machine.
Informații despre munca și filosofia lui Václav Havel Arhivat în 21 ianuarie 2019, la Wayback Machine.
Brief bio la Radio Prague
Ambassador of Conscience Arhivat în 30 august 2005, la Wayback Machine. at Amnesty International
Interviu Arhivat în 20 decembrie 2011, la Wayback Machine.
CNN Cold War - Profile: Václav Havel
Pagina oficială Forum 2000
Havel a murit convins că idealurile au devenit o povară, 19 decembrie 2011, Dan Stancu, Evenimentul zilei
Havel, susținătorul disidenților chinezi | VIDEO, 18 decembrie 2011, Evenimentul zilei
”Scrisori către Olga”, corespondența semnată de Havel în închisoare, 18 decembrie 2011, Evenimentul zilei
Scrisoare ciudată, pretextul arestării lui Václav Havel, 9 ianuarie 2009, Cristina Diac, Jurnalul Național
Traditia disidentei si viitorul Cubei, 15 mai 2004, Jurnalul Național
Sfarsitul tacerii: Raportul Final si viitorul democratic al Romaniei (In Memoriam Vaclav Havel), decembrie 18, 2011, Vladimir Tismaneanu, Contributors.ro
Traian Băsescu: Prin ideile lui Havel, toată lumea a devenit mai sigură, 19 decembrie 2011, Evenimentul zilei
Profil de președinte – Václav Havel, Carmen Mușat, Observator cultural - numărul 495, octombrie 2009
Vaclav Havel, un model (est)etic, Cezar Gheorghe, Observator cultural - numărul 596, octombrie 2011

[wdref-3cdda3241299375bd75cb4841a64ce4b-1] 1 2 3 http://www.vaclavhavel-library.org/. Accesat în 30 martie 2015. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[wdref-a3691a93d4c8811ae20a7af29508f8bb-2] 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Václav Havel” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în 10 octombrie 2015.

[wdref-94691bd1047a5d68b678962a40b8c1b5-3] „Václav Havel” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în 9 octombrie 2017.

[wdref-5137a30affdbc8609a80100d238c3e42-4] „Václav Havel”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în 23 noiembrie 2019.

[wdref-606ea71dd7682a0f782767777333427e-5] Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 10 decembrie 2014.

[wdref-f13796b6c5d528e18dec845359e60b19-6] „Národní autority České republiky”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în 23 noiembrie 2019.

[wdref-07b75196155dd56f7ff3f8bdebf88958-7] „abART”. abART[*]. Wikidata Q107456632. Accesat în 1 aprilie 2021.

[wdref-58e18efd1ba1e44d39c3314f08ea556c-8] ttp://www.bbc.co.uk/news/world-europe-16236393. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[wdref-39fde6d6d2e8c78e234eeada82c47a77-9] Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în 9 aprilie 2014.

[wdref-fdc0165fb9ed21fc5877ca6ac5188e4a-10] Itaú Cultural. Václav Havel (în portugheză). São Paulo: Enciclopédia Itaú Cultural[*]. ISBN 978-85-7979-060-7. OCLC 200770911. OL 28154359M. Wikidata Q41599984. Accesat în 9 octombrie 2017.

[wdref-34c845a39b0d90c6b4dc09cb558c4a99-11] ttp://www.radio.cz/en/section/curraffrs/vaclav-havel-to-be-given-state-funeral-and-highest-military-honors. Accesat în 30 martie 2015. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[wdref-08d6bb1a13c441268bbd2670ea2013d2-12] „Václav Havel” (în engleză). BillionGraves[*]. Wikidata Q37774202.

[wdref-ff6ecb6c6e45c60ea883db0ae2f6b8c9-13] 1 2 https://archive.vaclavhavel-library.org/Archive/Event?&&&&eventYear=1936. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[wdref-eef966efb7481a3173a2d24f5182e181-14] ttps://web.archive.org/web/20060528191303/http://www.columbia.edu/~js322/nyl/1997/n5/havel.html. Arhivat din original la 28 mai 2006. Accesat în 30 martie 2015. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[wdref-e25d9b3944b90e9082d7baeccd38ae31-15] ttps://archive.vaclavhavel-library.org/Archive/Event?eventYear=1964&page=2. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[wdref-85049df81faab832235f7a8eff568f2a-16] ttps://archive.vaclavhavel-library.org/Archive/Event?eventYear=1997&&&&page=10. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[wdref-439e6940a167b82148c2e9c54f349784-17] „HN.cz” (în cehă). Economia[*]. 6 ianuarie 1997. ISSN 1213-7693. Wikidata Q12021348. Accesat în 28 ianuarie 2021.

[wdref-8b8462fd92132da2e90ca7fe84aacdde-18] „Václav Havel”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în 1 martie 2022.

[wdref-c6962f8eca2f7693f5e44ead9d8c6ea0-19] „Václav Havel”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.

[wdref-e68fab5fa3e70e4fd1046056462121cd-20] 1 2 http://www.vaclavhavel-library.org/cs/vaclav-havel/zivotopis/1936-1959. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[21] (cs) PRECLÍK, Vratislav. Masaryk a legie (TGM and legions), váz. kniha, book 219 str., first issue vydalo nakladatelství Paris Karviná, Žižkova 2379 (734 01 Karviná, Czechia) ve spolupráci s Masarykovým demokratickým hnutím (in association with the Masaryk Democratic Movement), 2019, ISBN 978-80-87173-47-3, str. 24-25, s. 151, s. 157, s. 169, s. 184, s. 185

[22] Vaclav Havel wird beigesetzt, BR, 23 decembrie 2011.

[23] 'Godot is here': how Samuel Beckett and Vaclav Havel changed history | Culture | The Guardian

[24] Bilefsky, Dan; Perlez, Jane (18 decembrie 2011), Vaclav Havel, Former Czech President, Dies at 75 (în engleză), The New York Times, ISSN 0362-4331

[25] BBC News - Vaclav Havel, Czech leader and playwright, dies at 75

[26] Vaclav Havel: timeline of the former Czech president - Telegraph

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]

[26]