Victor Castano
| Victor I. Castano | |
 Membrii societății Junimea în 1883; Victor Castano este al șaselea din stânga pe primul rând | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Strasbourg, Franța |
| Decedat | (74 de ani) |
| Cetățenie |  Franța România |
| Ocupație | profesor de limba franceză, autor de manuale |
| Limbi vorbite | franceză română |
| Activitate | |
| Organizație | Colegiul Național din Iași Universitatea Alexandru Ioan Cuza |
Modifică date / text  | |
Victor I. Castano, întâlnit și sub forma Victor Castan (n. , Strasbourg, Franța – d. ), a fost un profesor franco-român de limba și literatura franceză, autor de manuale școlare și membru al societății Junimea. A predat la Liceul Național, la Institutul Pedagogic și la Liceul Militar din Iași.[1][2]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Victor Castano s-a născut la Strasbourg la 22 octombrie 1842. Tatăl său, Antonie Iehl, era controlor al manufacturilor imperiale de tutun, iar mama sa se numea Janeta Eugenia Giuliano și era cunoscută și sub numele Castano, preluat ulterior de fiul ei.[3]
S-a stabilit la Iași și a dobândit cetățenia română. Într-o evocare preluată de Liviu Papuc, Mihail Sadoveanu consemna afirmația lui Castano potrivit căreia servise ca sergent de artilerie în timpul Războiului Franco-Prusac din 1870–1871.[4]
La 21 ianuarie 1873 s-a căsătorit cu Maria Dimitriu, fiica lui Mihail și a Casandrei Dimitriu. Au avut mai mulți copii, între care Grigore, Zoia, Eduard și gemenii Elena și Constantin.[3]
Castano s-a implicat și în viața asociativă ieșeană. A fost timp de mai mulți ani casier al Societății pentru Învățătura Poporului Român din orașul și județul Iași. În martie 1884, adunarea generală a societății i-a adresat public mulțumiri pentru activitatea desfășurată în această funcție.[4] În 1889 a devenit membru al societății cooperative „Deșteptarea”, organizație care urmărea încurajarea comerțului și industriei românești.[4]
A fost distins cu Ordinul Coroana României, în grad de ofițer, și cu distincția franceză Officier de l’Instruction publique.[5] A murit la 21 decembrie 1916.[1]
Activitatea didactică
[modificare | modificare sursă]Castano a predat limba și literatura franceză la Liceul Național, la Institutul Pedagogic și la Liceul Militar din Iași.[6][5] A predat și la institutul particular de fete condus de Emilia Humpel, iar pentru o perioadă scurtă a fost profesor suplinitor la Universitatea din Iași.[3][7]
În 1873 a publicat Metodu de cetirea limbei franceze în paralelu cu cea română, destinat clasei întâi gimnaziale. Manualul a fost extins și reeditat în 1878, 1882 și 1885, edițiile ulterioare cuprinzând exerciții de traducere, un vocabular francez-român și lecturi franceze adnotate.[6]
În 1891 a publicat o gramatică franceză în două părți, consacrate formelor regulate și neregulate. Au urmat edițiile din 1893 și 1896–1897, ultima reunind cele două părți și adăugând elemente de sintaxă.[6] În 1898 a publicat Résumé d’histoire de la littérature française, lucrare destinată elevilor din clasele a VI-a și a VII-a și candidaților la bacalaureat.[6]
În noiembrie 1889 a deschis și un curs seral practic de limba franceză. Cursul pornea de la noțiunile elementare și urmărea însușirea scrierii și vorbirii prin exerciții efectuate în clasă.[4]
În 1907 a publicat Projet de status d’une association franco-roumaine, proiectul statutului unei asociații franco-române.[6]
Activitatea în Junimea
[modificare | modificare sursă]Victor Castano a devenit membru al societății Junimea în 1867.[5] Potrivit lui Iacob Negruzzi, singurul său articol literar era consacrat Cântecul gintei latine. Negruzzi îl menționează și printre membrii grupului denumit în societate „Caracuda”.[1]
Portretul său a fost inclus în fotografia colectivă a membrilor Junimii, alcătuită în 1883 în atelierul lui Nestor Heck. În identificarea păstrată de Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, Castano este a șasea persoană din stânga pe primul rând, între Mihail Christodulo și Mihail Gheorghiu.[8]
Scrieri
[modificare | modificare sursă]Bibliografia românească modernă înregistrează următoarele lucrări publicate de Victor Castano:[2]
- Metodu de cetirea limbei franceze în paralelu cu cea română, pentru usulu clasei I gimnasiale, Iași, Tipografia H. Goldner, 1873;
- Metodu de cetirea limbei franceze în paralel cu cea română, ediție adăugită, Iași, 1878;
- Curs metodic de citirea limbei franceze, în paralel cu cea română, ediția a IV-a, Iași, 1882;
- Gramatica franceză, cu teme și versiuni cu vocabularele necesare, părțile I–II, Iași, 1891;
- Résumé d’histoire de la littérature française. Aide-Mémoire à l’usage des élèves de VI-e et VII-e des lycées du Roumanie et des candidats au baccalauréat, Iași, 1898;
- Projet de status d’une association franco-roumaine, Iași, 1907.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Lucrările lui Victor I. Castano în Bibliografia românească modernă
- Portretul colectiv al membrilor Junimii, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 Negruzzi, Iacob (). „Dicționarul Junimii”. Amintiri din Junimea. București: Humanitas. p. 271. Accesat în .
- 1 2 Biblioteca Academiei Române (ed.). „Castano, Victor I. (1842–1916)”. Bibliografia românească modernă. Accesat în .
- 1 2 3 Nastasă-Kovács, Lucian (). Intimitatea amfiteatrelor. Ipostaze din viața privată a universitarilor „literari” (1864–1948). Cluj-Napoca: Limes. p. 81. ISBN 978-973-726-469-5. Accesat în .
- 1 2 3 4 Liviu Papuc (). „Junimiști minori? Victor Castano (II)” (PDF). Convorbiri literare. p. 118. Accesat în .
- 1 2 3 Liviu Papuc (). „Junimiști minori (?). Victor I. Castano” (PDF). Convorbiri literare. p. 104. Accesat în .
- 1 2 3 4 5 Biblioteca Academiei Române (ed.). „Castano, Victor I. (1842–1916)”. Bibliografia românească modernă. Accesat în .
- ↑ Șuțu, Rudolf (). Iașii de odinioară (PDF). I. Iași. p. 138.
- ↑ Heck, Nestor. Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, ed. „Membrii Societății Culturale Junimea”. Biblioteca Digitală. Accesat în .
